Alegerile
parlamentare din Ungaria, care vor avea loc anul viitor, vor consolida unificarea naţiunii maghiare în sens
juridic, a declarat
preşedintele Legislativului ungar, László Kövér, la reuniunea Forumului
Reprezentanţiilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF), care a avut loc recent
la Budapesta, informează portalul www.magyarhirlap.hu. Desfăşurarea cu succes a alegerilor din anul viitor
va însemna pentru maghiarii de
dincolo de graniţele Ungariei unificarea naţiunii şi o
confirmare a procesului de natutralizare, a afirmat secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe, Zsolt Németh.
Jobbik nu a semnat Declaraţia finală a KMKF.
Din
punctul de vedere al
politicii naţionale ne aflăm în faţa unor alegeri istorice, a declarat la
deschiderea reuniunii Forumului Reprezentanţiilor Maghiari din Bazinul Carpatic
(KMKF) preşedintele Parlamentului ungar. László Kövér a subliniat că după
constituirea statului ungar până acum nu s-a creat niciodată posibilitatea pentru ca
maghiarii din Bazinul Carpatic să aibă drept de vot şi să participe
concomitent, în mod egal, direct, secret şi democratic la alegerea
Legislativului Ungariei. Voturile exprimate de maghiarii de dincolo de
graniţele ţării-mamă vor putea deschide două noi capitole în
politica Ungariei, dar nu sub aspectul cantităţii, ci al calităţii, a mai precizat László Kövér. Una din
posibilităţi este ca prin voturilor comunităţilor maghiare din străinătate
statul ungar să câştige nu numai un capital moral, ci şi legitimitate electorală, prin
reprezentarea a tuturor maghiarilor, indiferent în care colţ al lumii ar trăi.
"Ceea ce înseamnă că vor fi create condiţii şi sub
aspect juridic internaţional pentru ca problemele comunităţilor maghiare să fie
reprezentate în relaţiile internaţionale drept caz maghiar unitar", a mai precizat preşedintele Parlamentului
Ungariei. Potrivit lui László Kövér, cea dea doua posibilitate va fi creată
prin implicarea maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei "în
activităţi de instruire politică" care va putea ajuta
politica din Ungaria prin
faptul că va desfiinţa în interiorul ei ruptura conştiinţei naţionale, pezentă din 1919 în relaţiile clasei politice din Ungaria cu naţiunea maghiară. Această
posibilitate va ajuta partidele de stânga din Ungaria pentru a se reîntoarce
către naţiune, pe liberali, în deşteptarea liberalismului naţiunii maghiare,
iar pe cele de dreapta, în desăvârşirea crezului lor politic, a mai afirmat
László Kövér. Preşedintele Legislativului ungar a amintit de măsurile adoptat şi rezultatele obţinute de actualul Guvern în domeniul
politici naţionale, afirmând însă că în perspectiva trecutului acestea
nu sunt nici puţine,
dar nici sufieciente. Toate aceste
lucruri "reprezintă, pe de o parte, premise simbolice, pe de altă parte,
premise relevante, un sistem cadru al unei munci sisifice,
necesară pentru
a lega firele care ţin laolaltă naţiunea maghiară
în realitatea de zi cu zi", pe care urmează să o îndeplinim. În vederea îndeplinirii cu
succes aceasei activităţi, mai întâi trebuie să îndeplinim o premisă, respectiv
restabilirea încrederii, a fost de părere László Kövér. Referindu-se la
alegerile europarlamentare din anul viitor, László Kövér a declarat că din punctul de vedere al politicii naţionale, cea mai importantă
sarcină
a anului 2014 va fi creşterea puterii de reprezentare la Bruxelles a
maghiarilor din Bazinul Carpatic. Referitor
la iniţiativele cetăţeneşti europene, elaborate cu un conţinut diferit şi
înaintate în mod separat de Consiliul Naţional Secuiesc şi UDMR, respinse
ulterior de Comisia Europeană, preşedintele Parlamentului ungar a precizat: "Prin acest refuz UE a
tansmis, de fapt, mesajul că în lupta pentru protejarea drepturilor
comunităţilor naţionale nu trbuie să dăm dovadă de o atitudine paşnică, deschisă la
negocieri, deoarece astfel de demersuri nu sunt ascultate. Însă, dat fiind faptul că Ungaria are o încredere
neclintită în şansa de a obţine drepturile în mod paşnic şi de a susţine aceste
drepturi, rezultatul refuzului autorităţilor de la Bruxelles nu trebuie să
constea în întoarcerea spatelui către Bruxelles, către Parlamentul European, ci
dimpotrivă, maghiarii din Bazinul Carpatic trebuie să fie reprezentaţi în PE
într-un număr şi mai mare şi trebuie să câştige de partea lor şi mai mulţi
aliaţi europeni pentru apărarea cauzei minorităţilor maghiare. La rândul său,
preotul franciscan Böjte Csaba din Deva, care a solicitat cetăţenia ungară şi a
şi obţinut-o, fiind al 500.000-lea solicitant care a dobândit acest statut, a evidenţiat, după depunerea jurământului de credinţă, importanţa
solidarităţii şi-a exprimat credinţa într-un viitor
comun mai bun.
Zsolt Németh: O tară puternică, o promovare puternică a
intereselor
Pentru
maghiarii de dincolo de graniţele
Ungariei succesul alegerilor parlamentare din anul viitor ar putea reprezenta
unificarea naţiunii şi confirmarea procesului naturalizării, a declarat
secretarul de stat în Ministerul ungar de Eexterne. Zsolt Németh a mai declarat
că la reuniunea KMKF au fost trecute în revistă actuala situaţie a politicii
naţionale, procesul de naturalizare şi pregătirile alegerilor parlamentare din
Ungaria, din 2014, precum şi relaţiile cu ţările vecine. Referitor la alegerile
din anul viitor Zsolt Németh a spus că este un interes fundamental al politicii
naţionale ca pezenţa la urne să fie cât mai mare. Iar, o condiţie majoră pentru
această prezenţă este de a informa toate organizaţiile politice şi civice ale
maghiarilor că au dreptul şi posibilitatea
de a participa la înregistrarea alegătorilor. Referitor la relaţiile
întreţinute cu ţările vecine, Zsolt Németh a afirmat că numai atunci va avea
succes reprezentarea intereselor maghiarilor, dacă organizaţiile politice
legitime vor reuşi să obţină o reprezentarea mai puternică în ţările
respective, precum şi la nivelul Parlamentului European. Din punctul de vedere
al maghiarilor din afara graniţelor Ungariei este decisiv ca minorităţile maghiare
să fie susţinute de o Ungarie puternică, deoarece astfel va creşte implicit şi
capacitatea de reprezentarea a intereselor Ungariei în privinţa maghiarilor de
dincolo de graniţele ţării-mamă ,a mai
subliniat Zsolt Németh, Secretarul de stat a adăugat că aceste comunităţi
maghiare trebuie să îşi stabilească în viitor obiectivele concrete în privinţa
celor mai importante chestiuni ale politicii naţionale, cum ar, de exemplu,
autonomia, învăţământul sau folosirea limbii materne. Un element important al actului
politic al maghiarilor este realizarea unui consens tot mai larg.
Jobbik nu a semnat Declaraţia finală a KMKF
Reuniea plenului Forumului Reprezentanţiilor Maghiarilor
din Bazinul Carpatic s-a încheiat cu adoptarea unei Declaraţii finale, pe care Jobbik
a refuzat să o semneze, spunând că FIDESZ a limitat orizontul KMKF doar ca să
servească şi să legitimeze politica acestui partid. Responsabilul pentru
politică naţională al Jobbik, deputatul István Szévay, l-a criticat pe Zsolt
Németh, susţinând că din partea secretarului de sta nu a auzit altceva, decât
propaganda obişnuită a Guvernului ungar şi explicţii privind atitudinea
oportunistă a diplomaţiei ungare. În opinia lui István Szávay, la fel de
unilateral a fost şi discursuri preşedintelui Comisiei pentru solidaritate
naţională al Parlamentului ungar, Árpád Potápi, precum şi a secretarului de
stat adjunct pentru politică naţională. Zsuzsanna Répás. István Százay şi-a
exprimat nemulăumirea sa şi pentru că faptul această reuniune nu au existat
dezbateri, ceea ce se poate explica prin faptul că "Guvernul nu a avut
nimic important de spus în ceea ce priveşte rezultatele politicii
naţionale". Potrivit Jobbik, nu a fost abordată problema închiderea unor
şcoli cu predare în limba maghiară din Slovacia,sabotarea legii privind
folosirea limbilor minorităţilor din Ucraina, interzicerea folosirii drapelului
secuiesc, periclitarea autonomiei culturale a maghiarilor din Voivodina. În
opinia lui István Szévay, declaraţia finală cuprinde doar o enumerare a problemelor
comunităţilor maghiare, fără să ofere soluţii, motiv pentru care Jobbik
"nu doreşte să contribuie, prin semnarea acestui documentl, la politica
externă şi naţională pasivă a Guvernului Ungariei, care de multe ori i-a lăsat
singuri şi i-a trădat pe conaţionalii noştrii de dincolo de graniţele
Ungariei" - a pecizat deputatul
Jobbik.
Declaraţia finală salută creşterea naţiunii maghiare cu o
jumătate de milion de cetăţeni
KMKF salută creşterea, prin procesul de naturalizare, a
naţiunii maghiare cu 540 de mii de compatrioţi maghiari, dintre care 500 de mii
au dobândit deja cetăţenia ungară. În declaraţia finală se subliniază:
Convingerea membrilor KMKF este că prin participarea cetăţenilor ungari din
afara graniţelor Ungariei la alegerile parlamentare se va împlini unitatea
naţiunii maghiare în sens juridic. Este important ca tot mai mulţi maghiari de
dincolo de graniţele ţării-mamă să fie chemaţi la urne în vederea unei
participări masive, au susţinut membrii reuniunii KMKF, care vor participa la
informarea comunităţilor maghiare şi vor acorda un ajutor la înregistrarea
alegătorilor în perspectiva alegerilor parlamentare din Ungaria, din 2014. KMKF
îşi exprimă încrederea că după alegerile eurparlamentare din luna mai
reprezentarea maghiarilor din Transilvania şi Slovacia va putea fi menţinută,
ba mai mult, se va şi consolida, iar noii deputaşi europeni din Ungaria vor sta
în slujba ideii unităţii naţiunii maghiare. KMKF a salutat atitudinea unitară
adoptată de organizaţiile maghiarilor din Transilvania în vederea organizării
şi desfăşurării Marelui Marş al Secuilor. KMKF consideră că acest marş de
susţinere a autonomiei reprezintă un mijloc important, un exemplu al
democraţiei.
KMKF
a primit cu consternare propunerea premierului Victor Ponta privind retragerea
celei mai înalte distincţie de stat, "Steaua
României", de la europarlamentarul László Tőkés. Reprezentanţii KMKF l-au
asigurat pe László Tőkés de susţinerea lor, aşa cum au procedat şi membri
Comisiei pentru solidaritatea naţională a Parlamentului ungar,
europarlamentarii maghiari şi alţi membri maghiari ai altor parlamente. KMKF a
solicitat Guvernului ungar ca la întâlnirea bilaterală ungaro-slovacă să
abordeze în mod special problemea contorversată privind cetăţenia ungară şi cea
referitoare la Decretele lui Benes. Pentru KMKF este inacceptabilă Legea
privind învăţământul public din Slovacia, care atrage după sine desfiinţarea a
mai multor unităţi şcolare maghiare din această ţară. KMKF şi-a exprimat
încrederea că, la negocierile de aderare la UE Serbia, va trata cu o atenţie
sportă normele internaţionale privind protecţia minorităţilor şi le va
implementa în sistemul său juridic. Declaraţia finală susţine, de asemenea,
restabilirea în Ucraina a circumscripţiilor electorale a zonelor locuite în
majoritate de maghiari şi înfiinţarea unui inspectorat şcolar maghiar autonom
în regiunea Transcarpatia.
Traducerea: Balázs Magdolna