Reuniunea Forumului Reprezentanţiilor Maghiari din Bazinul Carpatic



Alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc anul viitor, vor consolida unificarea naţiunii maghiare în sens juridic, a declarat preşedintele Legislativului ungar, László Kövér, la reuniunea Forumului Reprezentanţiilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF), care a avut loc recent la Budapesta, informează portalul www.magyarhirlap.hu. Desfăşurarea cu succes a alegerilor din anul viitor va însemna pentru maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei unificarea naţiunii şi o confirmare a procesului de natutralizare, a afirmat secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe, Zsolt Németh. Jobbik nu a semnat Declaraţia finală a KMKF.
Din punctul de vedere al politicii naţionale ne aflăm în faţa unor alegeri istorice, a declarat la deschiderea reuniunii Forumului Reprezentanţiilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) preşedintele Parlamentului ungar. László Kövér a subliniat că după constituirea statului ungar până acum nu s-a creat niciodată posibilitatea pentru ca maghiarii din Bazinul Carpatic să aibă drept de vot şi să participe concomitent, în mod egal, direct, secret şi democratic la alegerea Legislativului Ungariei. Voturile exprimate de maghiarii de dincolo de graniţele ţării-mamă vor putea deschide două noi capitole în politica Ungariei, dar nu sub aspectul cantităţii, ci al calităţii, a mai precizat László Kövér. Una din posibilităţi este ca prin voturilor comunităţilor maghiare din străinătate statul ungar să câştige nu numai un capital moral, ci şi legitimitate electorală, prin reprezentarea a tuturor maghiarilor, indiferent în care colţ al lumii ar trăi. "Ceea ce înseamnă că vor fi create condiţii şi sub aspect juridic internaţional pentru ca problemele comunităţilor maghiare să fie reprezentate în relaţiile internaţionale drept caz maghiar unitar", a mai precizat preşedintele Parlamentului Ungariei. Potrivit lui László Kövér, cea dea doua posibilitate va fi creată prin implicarea maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei "în activităţi de instruire politică" care va putea ajuta politica din Ungaria prin faptul că va desfiinţa în interiorul ei ruptura conştiinţei naţionale, pezentă din 1919 în relaţiile clasei politice din Ungaria cu naţiunea maghiară. Această posibilitate va ajuta partidele de stânga din Ungaria pentru a se reîntoarce către naţiune, pe liberali, în deşteptarea liberalismului naţiunii maghiare, iar pe cele de dreapta, în desăvârşirea crezului lor politic, a mai afirmat László Kövér. Preşedintele Legislativului ungar a amintit de măsurile adoptat şi rezultatele obţinute de actualul Guvern în domeniul politici naţionale, afirmând însă că în perspectiva trecutului acestea nu sunt nici puţine, dar nici sufieciente. Toate aceste lucruri "reprezintă, pe de o parte, premise simbolice, pe de altă parte, premise relevante, un sistem cadru al unei munci sisifice, necesară pentru a lega firele care ţin laolaltă naţiunea maghiară în realitatea de zi cu zi",  pe care urmează să o îndeplinim. În vederea îndeplinirii cu succes aceasei activităţi, mai întâi trebuie să îndeplinim o premisă, respectiv restabilirea încrederii, a fost de părere László Kövér. Referindu-se la alegerile europarlamentare din anul viitor, László Kövér a declarat că din punctul de vedere al politicii naţionale, cea mai importantă sarcină a anului 2014 va fi creşterea  puterii de reprezentare la Bruxelles a maghiarilor din Bazinul Carpatic. Referitor la iniţiativele cetăţeneşti europene, elaborate cu un conţinut diferit şi înaintate în mod separat de Consiliul Naţional Secuiesc şi UDMR, respinse ulterior de Comisia Europeană, preşedintele Parlamentului ungar a precizat: "Prin acest refuz UE a tansmis, de fapt, mesajul că în lupta pentru protejarea drepturilor comunităţilor naţionale nu trbuie să dăm dovadă de o atitudine paşnică, deschisă la negocieri, deoarece astfel de demersuri nu sunt ascultate. Însă, dat fiind faptul că Ungaria are o încredere neclintită în şansa de a obţine drepturile în mod paşnic şi de a susţine aceste drepturi, rezultatul refuzului autorităţilor de la Bruxelles nu trebuie să constea în întoarcerea spatelui către Bruxelles, către Parlamentul European, ci dimpotrivă, maghiarii din Bazinul Carpatic trebuie să fie reprezentaţi în PE într-un număr şi mai mare şi trebuie să câştige de partea lor şi mai mulţi aliaţi europeni pentru apărarea cauzei minorităţilor maghiare. La rândul său, preotul franciscan Böjte Csaba din Deva, care a solicitat cetăţenia ungară şi a şi obţinut-o, fiind al 500.000-lea solicitant care a dobândit acest statut, a evidenţiat, după depunerea jurământului de credinţă,  importanţa solidarităţii şi-a exprimat credinţa într-un viitor comun mai bun.

Zsolt Németh: O tară puternică, o promovare puternică a intereselor

Pentru maghiarii de dincolo de graniţele Ungariei succesul alegerilor parlamentare din anul viitor ar putea reprezenta unificarea naţiunii şi confirmarea procesului naturalizării, a declarat secretarul de stat în Ministerul ungar de Eexterne. Zsolt Németh a mai declarat că la reuniunea KMKF au fost trecute în revistă actuala situaţie a politicii naţionale, procesul de naturalizare şi pregătirile alegerilor parlamentare din Ungaria, din 2014, precum şi relaţiile cu ţările vecine. Referitor la alegerile din anul viitor Zsolt Németh a spus că este un interes fundamental al politicii naţionale ca pezenţa la urne să fie cât mai mare. Iar, o condiţie majoră pentru această prezenţă este de a informa toate organizaţiile politice şi civice ale maghiarilor că au dreptul şi posibilitatea  de a participa la înregistrarea alegătorilor. Referitor la relaţiile întreţinute cu ţările vecine, Zsolt Németh a afirmat că numai atunci va avea succes reprezentarea intereselor maghiarilor, dacă organizaţiile politice legitime vor reuşi să obţină o reprezentarea mai puternică în ţările respective, precum şi la nivelul Parlamentului European. Din punctul de vedere al maghiarilor din afara graniţelor Ungariei este decisiv ca minorităţile maghiare să fie susţinute de o Ungarie puternică, deoarece astfel va creşte implicit şi capacitatea de reprezentarea a intereselor Ungariei în privinţa maghiarilor de dincolo de graniţele ţării-mamă ,a  mai subliniat Zsolt Németh, Secretarul de stat a adăugat că aceste comunităţi maghiare trebuie să îşi stabilească în viitor obiectivele concrete în privinţa celor mai importante chestiuni ale politicii naţionale, cum ar, de exemplu, autonomia, învăţământul sau folosirea limbii materne. Un element important al actului politic al maghiarilor este realizarea unui consens tot mai larg.

Jobbik nu a semnat Declaraţia finală a KMKF

Reuniea plenului Forumului Reprezentanţiilor Maghiarilor din Bazinul Carpatic s-a încheiat cu adoptarea unei Declaraţii finale, pe care Jobbik a refuzat să o semneze, spunând că FIDESZ a limitat orizontul KMKF doar ca să servească şi să legitimeze politica acestui partid. Responsabilul pentru politică naţională al Jobbik, deputatul István Szévay, l-a criticat pe Zsolt Németh, susţinând că din partea secretarului de sta nu a auzit altceva, decât propaganda obişnuită a Guvernului ungar şi explicţii privind atitudinea oportunistă a diplomaţiei ungare. În opinia lui István Szávay, la fel de unilateral a fost şi discursuri preşedintelui Comisiei pentru solidaritate naţională al Parlamentului ungar, Árpád Potápi, precum şi a secretarului de stat adjunct pentru politică naţională. Zsuzsanna Répás. István Százay şi-a exprimat nemulăumirea sa şi pentru că faptul această reuniune nu au existat dezbateri, ceea ce se poate explica prin faptul că "Guvernul nu a avut nimic important de spus în ceea ce priveşte rezultatele politicii naţionale". Potrivit Jobbik, nu a fost abordată problema închiderea unor şcoli cu predare în limba maghiară din Slovacia,sabotarea legii privind folosirea limbilor minorităţilor din Ucraina, interzicerea folosirii drapelului secuiesc, periclitarea autonomiei culturale a maghiarilor din Voivodina. În opinia lui István Szévay, declaraţia finală cuprinde doar o enumerare a problemelor comunităţilor maghiare, fără să ofere soluţii, motiv pentru care Jobbik "nu doreşte să contribuie, prin semnarea acestui documentl, la politica externă şi naţională pasivă a Guvernului Ungariei, care de multe ori i-a lăsat singuri şi i-a trădat pe conaţionalii noştrii de dincolo de graniţele Ungariei" -  a pecizat deputatul Jobbik.

Declaraţia finală salută creşterea naţiunii maghiare cu o jumătate de milion de cetăţeni

KMKF salută creşterea, prin procesul de naturalizare, a naţiunii maghiare cu 540 de mii de compatrioţi maghiari, dintre care 500 de mii au dobândit deja cetăţenia ungară. În declaraţia finală se subliniază: Convingerea membrilor KMKF este că prin participarea cetăţenilor ungari din afara graniţelor Ungariei la alegerile parlamentare se va împlini unitatea naţiunii maghiare în sens juridic. Este important ca tot mai mulţi maghiari de dincolo de graniţele ţării-mamă să fie chemaţi la urne în vederea unei participări masive, au susţinut membrii reuniunii KMKF, care vor participa la informarea comunităţilor maghiare şi vor acorda un ajutor la înregistrarea alegătorilor în perspectiva alegerilor parlamentare din Ungaria, din 2014. KMKF îşi exprimă încrederea că după alegerile eurparlamentare din luna mai reprezentarea maghiarilor din Transilvania şi Slovacia va putea fi menţinută, ba mai mult, se va şi consolida, iar noii deputaşi europeni din Ungaria vor sta în slujba ideii unităţii naţiunii maghiare. KMKF a salutat atitudinea unitară adoptată de organizaţiile maghiarilor din Transilvania în vederea organizării şi desfăşurării Marelui Marş al Secuilor. KMKF consideră că acest marş de susţinere a autonomiei reprezintă un mijloc important, un exemplu al democraţiei.
KMKF a primit cu consternare propunerea premierului Victor Ponta privind retragerea celei mai înalte distincţie de stat, "Steaua României", de la europarlamentarul László Tőkés. Reprezentanţii KMKF l-au asigurat pe László Tőkés de susţinerea lor, aşa cum au procedat şi membri Comisiei pentru solidaritatea naţională a Parlamentului ungar, europarlamentarii maghiari şi alţi membri maghiari ai altor parlamente. KMKF a solicitat Guvernului ungar ca la întâlnirea bilaterală ungaro-slovacă să abordeze în mod special problemea contorversată privind cetăţenia ungară şi cea referitoare la Decretele lui Benes. Pentru KMKF este inacceptabilă Legea privind învăţământul public din Slovacia, care atrage după sine desfiinţarea a mai multor unităţi şcolare maghiare din această ţară. KMKF şi-a exprimat încrederea că, la negocierile de aderare la UE Serbia, va trata cu o atenţie sportă normele internaţionale privind protecţia minorităţilor şi le va implementa în sistemul său juridic. Declaraţia finală susţine, de asemenea, restabilirea în Ucraina a circumscripţiilor electorale a zonelor locuite în majoritate de maghiari şi înfiinţarea unui inspectorat şcolar maghiar autonom în regiunea Transcarpatia.

Traducerea: Balázs Magdolna