ȘTIRI FĂRĂ FRONTIERE: “Europa? – Mulţumesc, nu!”- Populiştii din Europa, în expansiune

Potrivit unui studiu, dat publicităţii de Fundaţia Konrad Adenauer, citat de portalul de ştiri al ziarului ungar “Népszava”, o responsabilitate serioasă apasă pe umerii partidelor conservatoare din Europa din cauza partidelor eurosceptice, care au devenit deosebit de puternice şi reprezintă un real pericol pentru forţele politice democratice, astfel că grupările tradiţionale trebuie să acţioneze cât mai rapid împotriva acestora.

Studiul intitulat “Europa? – Mulţumesc, nu!” constată că partidele populiste de dreapta au devenit importante forţe politice aproape în întreaga Europă. Potrivit studiului, despre partidele populiste se poate spune că se remarcă prin discursul lor antiimigraţie, antiislam şi antieuropean.

În Europa este tot mai mare îngrijorarea din cauza faptului că partidele populiste de dreapta, îşi vor consolida puternic poziţiile la alegerile europarlamentare, care vor avea loc în perioada 22-25 mai 2014. Potrivit observatorilor, aceste partide au şanse bune pentru a obţine 25 de mandate pentru a forma un grup politic în PE, ba mai mult, au şanse să-şi îndeplinească şi un alt criteriu important pentru a constitui un grup de deputati europeni, cu condiţia ca grupul să fie alcătuit din reprezentanţi din şapte ţări diferite.

Astfel, în perspectiva alegerilor europarlamentare preşedintele Frontului Naţional, de extremă dreapta din Franţa, Marine Le Pen, a încheiat déjà un protocol de colaborare cu preşedintele Partidului olandez al Libertăţii (PVV), Geert Wilder. Există mari şanse ca aceste două partide să obţină cele mai multe mandate la aceste alegeri. La alianţa încheiată de Frontul Naţional şi PVV ar putea adera şi alte grupări, cum ar fi, de exemplu, Democraţii Suedezi, Partidul Libertăţii din Austria (FPO), Interesul Flamand sau Liga Nordului din Italia.

Referitor la Frontul Naţional, condus încă de la înfiinţarea sa, din 1972, de Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 82 de ani, ziarul “Gândul” mai menţionează, citând informaţiile Agenţiei române de Presă Mediafax, că acest partid de dreapta se pregăteşte pentru o succesiune istorică. Marine Le Pen, fiica liderului actual, este privită ca fiind marea favorită. Partidul respinge în mod virulent imigraţia şi solicită ieşirea din Uniunea Europeană. Jean-Marie Le Pen a provocat o furtună politică în 2002, ajungând în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Marine Le Pen este creditată în sondaje cu 12-13 la sută din voturi.

Potrivit studiului realizat de Fundaţia Konrad Adenauer, partidele populiste de dreapta au devenit şi în alte ţări europene o forţă politică însemnată. În Marea Britanie, de exemplu, nu este de neglijat expansiunea partidului eurosceptic UKIP, care diferă de celelalte partide doar dintr-un singur punct de vedere: nu doreşte să încheie nicio alianţă.

În Elveţia, partidul de dreapta populist Uniunea Democratică a Centrului (UDC) este prima formaţiune a Confederaţiei după 2003. El şi-a intensificat recent şi mai mult puterea, după ce a obţinut aprobarea populaţiei în legătură cu două iniţiative controversate: interdicţia de a construi minarete pe teritoriul elveţian, în 2009, şi expatrierea automată a infractorilor străini, în noiembrie 2010, mai scrie ziarul “Gândul”, care aminteşte şi de Ungaria, unde partidul Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) a intrat în Parlament la alegerile legislative din aprilie, devenind imediat cea de-a treia forţă politică a ţării, prin obţinerea a 16,71 la sută din voturi. Preşedintele său, Gábor Vona, în vârstă de 32 de ani, este în fruntea partidului, din 2006. Jobbik este cunoscut pentru campaniile sale agresive împotriva romilor, precum şi pentru discursul xenofob şi homofob. Jobbik se distinge în cadrul mişcării de extremă-dreapta, fiind în mod deschis proarab. Militanţii săi poartă frecvent văluri palestiniene, ca un semn de ostilitate faţă de Israel.

Potrivit studiului Fundaţiei Konrad Adenauer, expansiunea euroscepticilor poate să aibă consecinţe fatale. Atitudinea lor antieuropeană are un impact şi asupra partidelor tradiţionale. Studiul aminteşte de Germania, ca despre un caz de excepţie, unde eurscepticismul nu reprezintă încă un fenomen îngrijorător în parlamentul local. Este adevărat, însă, că partidul eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD), întemeiat la începutul acestui an, a obținut, în mod surprinzător pentru multă lume, 4,7%, fiind așadar la un pas de a intra în Bundestag. Acum, din cauza luptei pentru putere, se află într-o situaţie mai grea şi din cauza neînţelegerilor membrilor săi.