Târgu Mureş şi câştigurile
descentralizării
Guvernul
şi-a angajat recent răspunderea în
Parlament asupra proiectului de lege privind descentralizarea. UDMR a depus peste 80 de amendamente la acest proiect,
iar jumătate dintre acestea au fost incluse în acest document.
În urmă cu câteva zile, sportivii din
Târgu Mureş, au protestat împotriva liderilor UDMR, Kelemen Hunor si László Borbély, carora le-au reproşat că
prin amendamentele depuse la proiectul Legii Descentralizării s-au opus
predării unor baze sportive către Primăria Târgu Mureş, astfel ca acestea sunt
prevăzute să rămână la Ministerul Tineretului şi Sportului. Pentru a afla un răspuns
legitim despre această situaţie, ne-am adresat chiar vicepreşedintelui politic
al UDMR.
László Borbély a afirmat portalului
nostru: “Este o acţiune a primarului oraşului Târgu Mureş, acţiune care îl
caracterizează. Este evident că primarul încearcă să inducă în eroare opinia
publică, deoarece nu vrea nimeni să ia nimic din proprietatea oraşului. Cele
două baze sportive au fost şi până acum în administrarea Ministerului
Tineretului şi Sportului, iar patinoarul nici nu putea să fie predat, deoarece
deocamdată nu este gata. Primarul ar trebui să fie fericit, deorece multe oraşe
au candidat pentru a obţine titlul de Centru Regional de Excelenţă a Sportului,
ceea ce înseamnă că sunt susţinute din bugetul central, iar diferitele
federaţii sportive vor organiza în aceste centre multiple acţiuni sportive. La Târgu Mureş
va fi înfiinţat unul din cele 8 centre regionale de excelenţă a sportului care
urmează să fie constituite la nivelul tării, ceea ce este perfect justificat,
deoarece aici se află cele două baze sportive. Îmi exprim încrederea că şi
pationarul va fi gata în curând, iar acesta va fi un complex sportiv
multifuncţional care va fi legat de Sala Polivalentă printr-un tunel-pasarelă,
şi unde vor putea avea loc multe competiţii europene şi internaţionale. De
asemenea, mai este un centru olimpic de pregătire, pe lângă depozitul de
armăsari, construit pe jumătate de Romgaz Târgu Mureş, pe care dacă l-ar
finaliza Guvernul, într-adevăr Târgu Mureş ar deveni un centru sportiv al
Transilvaniei. Dacă nu intră totul în proprietatea Primăriei, primarul îşi
pierde gândirea raţională şi începe să organizeze acţiuni de protest şi să
amplaseze bannere uriaşe, care – după câte ştiu – au fost deja strânse. Din
cauza acestor acţiuni ale primarului vom
intenta proces împotriva Primăriei Târgu Mureş. Eu am depus deja
sesizările noastre la organele abilitate, respectiv la Primărie, în care am
solicitat să se precizeze cine se află în spatele acestor acţiuni. Noi ştim
cine a fost, însă nu au avut curajul să scrie pe aceste bannere cine a iniţiat
aceste acţiuni. Vom intenta proces la Curtea de Apel Contencios Administrativ
Târgu Mureş şi este posibil că vom depune şi o sesizare penală, deoarece tot
ceea ce s-a întâmplat a fost, pur şi simplu, o acţiune de defăimare la adresa noastră.
Împotriva Primăriei vom depune o sesizare şi vom intenta proces, dar deocamdată
aşteptăm răspunsul de la ei. În context, aş putea să vă dau 2-3 exemple. Nici
vorbă că noi nu am ajutat Primăria. În ultimii trei ani, când am fost la
guvernare, a revenit în proprietatea oraşului baza sportivă a Clubului Steaua.
Tot pe baza unei hotărâri de guvern, au fost trecute în propietatea oraşului
vechiul stadion şi parcul Ligeti. Iar acum, conform Legii Descentralizării,
oraşul a primit în administrare ştrandul 1 Mai, unde, tot din cauza
intervenţiei primarului, a eşuat construirea unui bazin de înot din fonduri
alocate din bugetul central. Primarul a spus atunci că va prelua el şi va
suporta 30% din cheltuieli, însă nici nu l-a preluat şi nici nu a fost începută
această investiţie. Acum, datorită Legii Descentralizării această investiţie va
fi transferată Primăriei, aşa că această instituiţie va avea de lucru în
următoarea perioadă”.
Descentralizarea României – pasul
deciziilor sau decizionalilor!?
Procesul
de descentralizare a stârnit îngrijorare şi în rândul unor specialiști.
Comitetul Naţional Român ICOMOS – ICOMOS este o organizaţie de expertiză a
UNESCO - a adresat o scrisoare ministrului Culturii, Daniel Barbu, în care
reclamă unele pericole pe care le-ar aduce descentralizarea. Comitetul Naţional
Român ICOMOS, constituit exclusiv din specialişti în
domeniul patrimoniului construit, a luat cunoştinţă cu îngrijorare de
felul în care este gândită trecerea atribuţiilor Direcţiilor de cultură la
Consiliile Judeţene, ceea ce va însemna – susţine comitetul - că statul român
nu va putea ocroti patrimoniul cultural
naţional. În legătură cu îngrijorarea Comitetul Naţional Român ICOMOS , László
Borbély a precizat: “Unii se tem că aceste Consilii Judeţene nu vor adopta deciziile
în mod responsabil. Nu trebuie să ne speriem. Există un control. Însă, nu poţi
să mergi la Bucureşti pentru fiecare hârtie. Uneori aceste verificări au
necesitat luni de zile din cauza faptului că la Bucureşti nu s-a întrunit acest
comitet. Şi eu ştiu despre un caz: chiar şi o simplă amplasare a unei statui
trebuia să fie vizată la Bucureşti de experţii comitetului ICOMOS. După părerea
mea, această decizie este binevenită, însă trebuie mare atenţie pentru ca
legile ţării să fie respectate. Nu se poate spune de la bun început că nu vor
fi respectate legile de către comisiile aflate în subordinea Consiliilor
Judeţene”.
Relaţiile româno – ungare în lumina
recentei reuniuni: întrebări şi posibile răspunsuri
Răspunzând
la o altă întrebare, prin care ne-am referit la summit-ul ţărilor central-est europene şi China, recent
încheiat la Bucureşti, la care şi Ungaria, care a fost reprezentată prin
premierul Viktor Orbán,
vicepreşedintele politic al UDMR a menţionat că “este
un mesaj negativ” faptul că premierul român Victor Ponta s-a întâlnit cu toţi
premierii, participanţi ai summit-ului, cu excepţia premierului ungar, Viktor
Orbán. Astfel că nici de această dată nu a avut loc un dialog bilateral
român-ungar. “Ultima dată, acum două săptămâni, la reuniunea MÁÉRT, care a avut
loc la Budapesta, i-am spus atât ministrului ungar de externe, János Martonyi,
cât şi secretarului de stat în MAE din Ungaria, Zsolt Németh, că este o
situaţie nefastă care s-a creat datorită faptului că de ani de zile nu s-au
întâlnit nici cei doi şefi de stat şi nici cei doi premieri, mai cu seamă în
condiţiile în care se spune că între cele două ţări există o strategie de
parteneriat. Este clar că nu este bine nici pentru Ungaria şi nici pentru
România, dar nici pentru minoritatea maghiară din România şi nici pentru
minoritatea română din Ungaria. Trebuie să se întâlnească, trebuie să se aşeze
la masa negocierilor, chiar dacă există opinii diferite. De aceea existăm, ca
să discutăm. Nu are sens să ne motivăm tot timpul şi să spunem că celălalt este
cel care nu vrea să se întâlnească”.
UDMR – premise pozitive de
colaborare cu Fidesz
Cu
acest prilej, premierul Viktor Orbán a avut o întrevedere cu preşedintele UDMR,
Hunor Kelemen. Înâlnirea a fost apreciată drept pozitivă de vicepreşedintele politic
al Uniunii. “Mai mult de atât – a spus László Borbély –, aceste întâlniri au
devenit sistematice. Cei doi au discutat şi au înţeles că UDMR întreţine acum o
relaţie mult mai bună cu Guvernul ungar şi cu partidul de guvernământ. Şi
partea ungară a înţeles că UDMR este partenerul legitim, că este susţinută de
electoratul maghiar. Este şi în interesul nostru să dezvoltăm relaţii bune cu
Guvernul ungar, oricare ar fi el, să fim adepţii principiului echidistanţei în
realaţiile noastre cu partidele din Ungaria, şi – evident – să susţinem
îmbunătăţirea relaţiilor între cele două ţări”.
Iniţiativa Cetăţenească Europeană –
obiective ambiţioase
Printr-o
altă întrebare ne-am referit la iniţiativa cetăţenească europeană privind
protecţia minorităţilor, respinsă de Comisia Europeană şi contestată de UDMR,
în condiţiile în care – potrivit informaţiilor noastre de presă – procesul la
Tribunalul UE de la Luxemburg, referitor la respingerea acestei iniţiative, va
începe probabil peste un an. În acest sens, László Borbély a precizat că UDMR a
înainat o contestaţie şi “vom vedea ce se va întâmpla, dar, independent de
acest proces, ne gândim să ne lansăm din nou în acţiunea de strângere de
semnături, iar în Parlamentul European trebuie să reuşim să obţinem chiar
modificarea Tratatului de la Lisabona, deoarece nu se poate mătura, pur şi
simplu, de pe masă voinţa sutelor de milioane de cetăţeni europeni, în
condiţiile în care în diferite ţări europene trăiesc diferite minorităţi”.
Reuniunea Programului de
Parteneriat Estic al UE - 2013
La
întrebarea, dacă va participa şi domnia sa la summit-ul Parteneriatului Estic
la care vor lua parte șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană și din
vecinătatea estică a blocului comunitar, care se va desfășura joi și vineri la
Vilnius, vicepreşedintele politic al UDMR a declarat: “Cu acest prilej, noi,
preşedinţii comisiilor de politică externă, vom avea o întâlnire separată,
astfel că va fi prezentă toată lumea cu care vom purta o discuţie de fond cu
privire la Ucraina şi despre chestiuni de altă natură de care este preocupată
Europa”.
De
menţionat că în data de 28-29 noiembrie va avea loc, la Vilnius, summit-ul
Parteneriatului Estic. La acest summit Republica Moldova și Georgia urmează să
parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina, care ar fi trebuit la
rândul său să semneze acest document, a anunțat că suspendă acest proces.
Prima
reuniune a Programului de Parteneriat Estic
al UE a avut loc pe 7 mai 2009, la Praga, iar cea de-a doua pe 29-30
setembrie 2011, la Varşovia. Uniunea Europeană a intenţionat să includă
iniţial, între partenerii săi estici, saşe state din fosta Uniunea Sovietică:
Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna