Dialogul maghiaro-român trebuie să fie început în Ţinutul
Secuiesc, au precizat participanţii unei mese rotunde care a avut loc sâmbătă,
la Sfântu Gheorghe, în cadrul conferinţei intitulate „Autonomie şi regionalism
– provocarea deceniului”.
Politicienii români din Ţinutul Secuiesc care au
participat la consfătuirea organizată de Consiliul Naţional Maghiar din
Transilvania (CNMT) şi Instituţia „Bálványos” au susţinut organizarea unei
dezbateri publice, clarificatoare privind conţinutul concret al autonomiei,
respectiv despre temeriile manifestate de minoritatea română din Ţinutul
Secuiesc.
Senatorul liberal, Marius-Lucian Obreja, consideră că
autonomia a devenit un subiect tabu în România, deoarece politicienii se
folosesc de aceasta cu scopul de a acumula capital de voturi, conferind
diferite interpretări conceptului de autonomie.
Mădălin Guruianu, membru al Consiliului Local Sfântu
Gheroghe, a precizat: ca liberal este adeptul autonomiei, însă Statutul de
Autonomie al Ţinutului Secuiesc înaintat Parlamentului şi respins de două ori
de acest for, nu prevede suficiente garanţii pentru populaţia română care este
în minoritate în această regiune. Mădălin Guruianu şi-a exprimat, în acelaşi
timp, nemulţumirea din cauza faptului că cetăţenii maghiari, care sunt în
majoritate în această zonă, au hotărât „cu forţa” organizarea unui referendum
în judeţul Covasna cu privire la constituirea unor regiuni de dezvoltare, fără
să aibă loc în prealabil o dezbatere publică în acest sens. Participanţii de
etnie maghiară a amintitei mese rotunde au subliniat: în cazul în care se va
realiza autonomia Ţinutului Secuiesc, identitatea populaţiei române va fi
protejată de autonomia culturală. La rândul său, preşedintele Partidului
Popular Maghiar din Transilvania (CNMT), Tibor T. Toró, a precizat: dialogul
trebuie şi poate fi purtat numai cu acei români care nu pledează pentru un stat
naţional omogen. În opinia lui Tibor T. Toró, factorii decizionali politici din
România vor fi dipuşi să poarte un dialog instituţional cu populaţia maghiară,
dacă această comunitate va adopta o atitudine unitară. Primarul oraşului Sfântu
Gheorghe, Árpád Antal, a fost de părere că reprezentarea românilor din Ţinutul
Secuiesc a fost acaparată de cei care au fost trimişi în anii 80 de Ceauşescu
pentru românizarea acestei regiuni locuite în majoritate de maghiari. Potrivit
primarului, nu există nicio şansă pentru încheierea unui dialog cu aceştia
referitor la năzuinţele de autonomie a populaţiei maghiare. Árpád Antal a
apreciat, totodată, că în Ţinutul Secuiesc sunt şi tineri români care manifestă
deschidere pentru realizarea unui dialog cu cetăţenii români din această
regiune. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, s-a referit la faptul că cel mai înalt for instituţional
al dialogului social este Parlamentul şi nu se poate ascunde în spatele
diferitelor interpretări ale autonomiei în ceea ce priveşte pretenţiile de
autonomie ale secuilor, deoarece această comunitate şi-a exprimat dorinţa sa
printr-un proiect de lege. Preşedintele CNS a amintit că Statutul de Autonomie
al Ţinutului Secuiesc a fost respins de Parlamentul de la Bucureşti fără o
dezbatere de fond, iar Guvernul român nu a considerat demn de răspuns nici
Petiţia adoptată la protestul din martie, de la Târgu Mureş şi nici Proclamaţia
Marelui Marş al Secuilor. (www.mho.hu – 16 noiembrie 2013)
Traducerea: Péterffy Tünde