ȘTIRI FĂRĂ FRONTIERE: Secuii au format un lanţ uman cu o lungime de 53 de kilometri

Demonstraţia s-a desfăşurat în condiţii paşnice, fără incidente. Participanţii s-au adunat în 14 puncte de întâlnire pe porţiunea drumului DN11 care face legătura între Braşov şi Bacău. Demonstranţii au participat la slujbe ecumenice după care au pornit organizaţi pe 26 de coloane. După ce coloanele s-au întâlnit, s-a format un lanţ uman cu o lungime de 53 de kilometri. Demonstranţii au purtat asupra lor drapele secuieşti, precum şi drapelul naţional al Ungariei. La solicitarea CNS, organizatorul marelui marş, participanţii nu au avut asupra lor drapele specifice ale partidelor politice. În patru puncte ale marşului participanţii au purtat asupra lor câte un drapel de 250 de metri lungime, precum şi pancarte pe care scria în limba română: „Vrem autonomie şi nu independenţă!”, „România este şi ţara noastră!” Din cauza marelui marş circulaţia rutieră nu a fost întreruptă. Securitatea participanţilor a fost asigurată de un important efectiv al Jandarmeriei.

Potrivit vicepreşedintelui CNS, Csaba Ferenc, autorităţile române încearcă, prin subestimarea numărului participanţilor, să minimalizeze importanţa acţiunii. După intonarea imnului secuiesc şi al Ungariei oamenii au pornit spre casă.

Proclamaţia marelui marş al secuilor a fost prezentată de preşedintele CNS, pe frecvenţele radio locale. În Proclamaţie, CNS atrage atenţia Guvernului român asupra faptului că subestimarea dialogului, ignorarea voinţei secuilor, persecutarea continuă a simbolurilor secuieşti nu vor înfrânge şi osteni năzuinţele de autonomie ale secuilor. „După ziua de azi ori va începe demersul pentru a realiza un dialog cu reprezentanţii secuilor cu privire la voinţa exprimată a secuilor despre viitorul Ţinutului Secuiesc, ori se vor înmulţii şi consolida mişcările de protest, inclusiv acţiunea de nesupunere civică”, se arată în Proclamaţie. Participanţii marelui marş şi-au exprimat, în această Proclamaţie, dorinţa de a menţine hotarele stabilite anterior, provizoriu ale Ţinutul Secuiesc format din opt Scaune şi 153 de autorităţi locale, solicitând definitivarea acestor hotare prin organizarea unor referendumuri în cadrul comunităţilor locale. În Proclamaţie se arată că Ţinutul Secuiesc este - independent de apartenenţa naţională, etnică şi lingvistică - patria comună a tuturor locuitorilor acestui teritoriu, iar autonomia teritorială va fi garanţia instituţională absolută şi efectivă a egalităţii în drepturi. Proclamaţia a amintit că în data de 10 martie, la Târgu Mureş, cu prilejul Zilei Libertăţii Secuieşti, a fost adoptat şi înaintat un Memorandum Guvernului român la care CNS nu a primit nici după opt luni un răspuns. Organizatorii marelui marş al secuilor au precizat: „Adresându-ne opiniei publice din lumea mare vom sublinia: credem în continuare că dialogul este clauza păcii sociale, iar secuii militează pentru pace şi dialog. Solicităm din nou, în faţa opiniei publice din întreaga lume, Guvernului român să nu ignore voinţa celor şapte mii de cetăţeni care sunt, în acelaşi timp, şi cetăţeni ai Uniunii Europene”, se mai arată în document.

Participanţii marelui marş au solicitat Guvernului Ungariei să solicite Guvernului României respectarea prevederilor Tratatului de bază încheiat între cele două ţări, mai cu seamă a articolului 15 (9) al tratatului, în care părţile şi-au asumat că se vor abţine de la măsurile care au impact asupra modificării raportului locuitorilor regiunilor locuite de minorităţi.

Crin Antonescu a exclus realizarea autonomiei

Este inacceptabilă realizarea unei enclave a Ţintului Secuiesc pe teritoriul României, a subliniat preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Crin Antonescu, referindu-se la marele marş al secuilor.

Aflat într-o vizită la Focşani, Crin Antonescu a declarat – râspunzând la o întrebare adresată de reprezentanţii presei – că autorităţile trebuie să abordeze această demonstraţie în mod demn, dar ferm. „Este inacceptabilă şi îmi exprim încrederea că este inacceptabilă pentru toată lumea, înfiinţarea unei enclave, chiar şi simularea acesteia, pe teritoriul României”, a afirmat Crin Antonescu, subliniind că România este „un stat unitar”, iar obligaţia primordială a autorităţilor române este apărarea unităţii, a statalităţii, independent de cine este la guvernare sau cine este şeful statului”. Pe de altă parte, politicianul liberal a amintit că în ultimele săptămâni a adoptat o poziţie împotriva desfiinţării coordonării centralizate a Poliţiei. După cum se ştie proiectul privind descentralizarea prevede, printre altele, subordonarea Politiţiei autorităţilor locale. „Este posibil că unii înţeleg acum mai bine, de ce PNL nu a fost de acord cu descentralizarea Poliţiei”, a spus Crin Antonescu. Preşedintele PNL a declarat şi în cadrul unei emisiuni televizate, difuzate recent, că descentralizarea Poliţiei ar ameninţa unitatea statului.

Preşedintele CNS, organizatorul Marelui Marş al Secuilor, Balázs Izsák, a declarat că CNS – care sărbătorerşte în 2013 zece ani de la înfiinţarea sa – a procedat în aşa fel, încât cauza autonomiei Ţinutul Secuiesc să devină o chestiune de neevitat pentru liderii politici români şi maghiari, deopotrivă. CNS a elaborat statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc, a creat un simbol, respectiv drapelul secuiesc, sub care se poate alinia, a mai spus Balázs Izsák, precizând: „La Târgu Mureş, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, am dat exemplu şi vom da şi astăzi, aici, la Chichiş şi la Bretcu pentru cei care vor veni după noi că prin solidarizare nu există imposibilul”.

La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a salutat colaborarea organizaţiilor maghiare din Transilvania cu prilejul marelui marş al secuilor.”Este bine că partidele şi organizaţiile maghiare din Transilvania cooperează nu prin rivalizare duşmănoasă, ci prin susţinerea unei cauze comune... Sunt foarte recunoscător pentru că CNS a reuşit să ne adune pe noi unul lângă altul”, a declarat preşedintele CNMT, arătând că maghiarii din Transilvania sunt nevoiţi să demonstreze în propria lor ţară pentru drepturile privind autodeterminarea pe care predecesorii lor le-au asigurat românilor, saşilor şi secuilor. „Ca urmaşi ai lui Áron Gábor, noi nu luptăm cu tunul, cu arme pentru viitorul nostru, ci prin mijloace paşnice şi democratice”, a subliniat László Tőkés.

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a spus că secuii, maghiarii din Transilvania nu vor să-i priveze cu nimic pe alţii, însă ei vor să decidă asupra propriilor lor treburi. Preşedintele UDMR a amintit că această formaţiune participă la marele marş al secuilor şi în calitate de organizator. „Vrem să arătăm voinţa comunităţii maghiare, faptul că putem munci în mod unitar pentru Ţinutul Secuiesc, pentru viitorul acestui ţinut, că putem adopta o poziţie unitară şi putem construi în mod unitar un cămin al nostru, respectiv patria noastră natală”, a subliniat Hunor Kelemen.

La rândul său, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Tibor T. Toró, a atras atenţia autorităţilor române asupra faptului că nu va fi pace şi linişte până, când maghiarii din Transilvania nu vor obţine drepturile comunitare, printre care cel mai important este autonomia Ţinutului Secuiesc. Autorităţile de la Bucureşti vor să intimideze pe maghiarii din Transilvania prin sfidare, tipic unui funcţionar, dar comunitatea maghiară nu va renunţa, dealtminteri a demonstrat că ştie să-şi exprime cu voce tare voinţa şi puterea, a spus Tibor T. Toró, menţionând: „Spunem NU intenţiei perfide a autorităţilor de la Bucureşti care vor să ne dirijeze într-un cadru administrativ total străin şi dezavantajos pentru noi pentru ca după aceea să ne domine şi să risipească moştenirea nepoţilor noştrii. Şi spunem DA ordinii noastre utile şi deja încercate, respectiv autonomiei Ţinutului Secuiesc. Deoarece, noi ştim că soluţia este autonomia”.

Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Zsolt Biró, a declarat că secuii nu vor să trăiească în condiţii de aservire şi subordonare şi nu vor renunţa niciodată la „dreptul strămoşesc”, la autonomie. După Trianon – a mai spus el – secuii se confruntă permanent cu năzuinţele de asimilare ale românilor, iar pentru dăinuirea lor sunt nevoiţi permanent să stopeze acest proces. Motiv pentru care secuii solicită ca autorităţile de la Bucureşti să îşi respecte obligaţiile asumate în tratatele internaţionale. În Tratatatul de la Paris privind minorităţile, din 1919, a fost garantat secuilor dreptul la autonomie, a mai precizat Zsolt Biró.

Preşedintele UDMR Covasna, Sándor Tamás, a adresat câte un mesaj atât Ţinutului Secuiesc, cât şi autorităţilor de la Bucureşti. Ţinutul Secuiesc nu trebuie să fie al acelora care îi duc la Bucureşti încasările din impozite, ci al acelora care aici produc bunuri, a subliniat Sándor Tamás. „Noi secuii am dori să respectăm ţara în care trăim, am dori să contăm pe ea, să avem încredere în ea. Dar după cum spune o veche lege: Dacă puterea vrea să fie respectată, trebuie să fie demnă de respect. Şi România trebuie să respecte comunitatea secuiască”, a arătat Sándor Tamás.

Demonstraţie paşnică în faţa Ambasadei României la Budapesta

Forumul Solidarităţii Civile (CÖF) şi Asociaţia pentru Transilvania (SZT) au organizat în Piaţa Eroilor, din Budapesta un miting de solidaritate cu marele marş al secuilor pentru susţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Protestatarii au purtat asupra lor o pancartă pe care scria: „Autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc”. Coloana de demonstranţi spre Ambasada României la Budapesta a fost condusă cu un atocamion de tip vechi (fabricat la uzina de maşini Csepel, Ungaria), împodobit cu drapelul secuiesc şi cu cel al Ungariei.

În discursul rostit în faţa Ambasadei române, Zsolt Bayer, colaboratorul principal al ziarului ungar Magyar Hirlap, a evocat punctul 3. care garantează autodeterminarea naţională din Declaraţia de la Alba Iulia privind unirea Regatului Român cu Ardealul. El a amintit, totodată, că în Declaraţia din 1918 românii au promis libertate naţională absolută pentru popoarele care trăiesc pe teritoriul României. Potrivit acestui document, "fiecare popor se va instrui, administra si judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său", a amintit Bayer. Articolul trei din Declaraţia de la Alba Iulia a fost citit de Zsolt Bayer şi în limba română “pentru a fi – cum a spus el - pe placul angajaţilor Ambasadei şi al mass-mediei române. Bayer a dorit să amintească României de Declaraţia de la Alba Iulia, de dreptul istoric al maghiarilor şi de cuvântul dat, “care este o chestiune de onoare”.

La demonstraţia de solidaritate din Budapesta, CÖF a înaintat o petiţie Uniunii Europene şi Guvernului român, a anunţat fondatorul şi purtătorul de cuvânt al acestui forum, Izabella Bencze. În petiţie sunt enumerate – a spus Bencze – posibile încălcări de drepturi ale maghiarilor din Transilvania. După cum a mai subliniat Izabella Bencze, CÖF nu va lăsa ca “Uniunea Europeană să se debaraseze de chestiunea autonomiei, aşa cum a procedat până acum”. Mesajul către Guvernul român este acela – a adăugat Bencze – că autonomia nu este de la diavol, dacă va fi realizată în consens, fără duşmănie, şi “va fi aur” nu numai pentru cei care trăiesc acolo, ci şi pentru statul respectiv care va fi de acord cu acest statut.

László Tőkés: Noi trebuie să decidem asupra propriei noastre sorţi

Porivit lui László Tőkás, „forţele naţiunii, cărora li s-a trezit conştiinţa, domină acum, au tras concluziile insucceselor de până acum şi au intrat în acţiune”. Un eveniment remarcabil al acestui proces a fost şi Marele Marş al Secuilor. „Noi trebuie să decidem asupra propriei noastre sorţi”, a declarat europarlamentarul, preşedinte al CNMT, László Tőkés, în cadrul unei emisiuni a radioului public ungar Kossuth. „A fost nevoie să pierdem şi ultimele noastre iluzii după necruţătoarea respingere a iniţiativelor cetăţeneşti europene”, a spus Tőkés, astfel argumentând afirmaţia sa anterioară. Europarlamentarul a aminit, în acelaşi timp, că în Transilvania, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, iar la nivelul Bazinului Carpatic, Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic au susţinut că în cazurile naţionale este nevoie de o schimbare de strategie. Răspunzând la o întrebare, a subliniat că solidaritatea este susţinută de toate forţele politice maghiare, deosebirea constă doar în faptul că unii procedează în acest sens în mod legitim, iar alţii nelegitim. Unii au pactizat cu puterea centrală atât de mult, încât pentru ei solidaritatea este doar un gest politic, o demagogie, a mai spus László Tőkés. László Tőkés a mai subliniat că este nevoie de o schimbare de strategie care va aşeza chestiunea minorităţii în fruntea politicilor europene. În urmă cu patru ani s-a solicitat în Paralmentul European – a amintit Tőkés – înfiinţarea unei funcţii de comisar independent pentru problemele minorităţilor, ceea ce a fost din nou iniţiat de către fostul preşedinte al Legislativului ungar, Katalin Szili. PE trebuie să adopte o hotărâre pentru reglementarea într-un cadru unitar juridic întreaga chestiune a minorităţilor şi care nu va permite ca cele 40-50 de milioane minorităţi din cadrul UE să fie victime ale actelor arbitrare ale unor state membre ale UE. (www.magyarhirlap.hu - 27 octombrie 2013)