Proiect
de lege privind autonomia teritorială: O eventuală colaborare UDMR-CNS?! –Interviu cu preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsák -
Premierul Victor Ponta a anunţat recent că Guvernul
îşi va angaja răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind
descentralizarea administraţiei publice la jumătatea lunii noiembrie. Premierul
a precizat, în acelaşi trimp, că prevederile noii legi vor fi prezentate şi
grupurilor parlamentare ale opoziţiei. Astfel, UDMR a avut deja consultări pe
marginea acestui proiect de lege. În acest context, l-am întrebat pe
vicepreşedintele politic al UDMR despre importanţa procesului de
descentralizare. László Borbély a precizat portalului nostru www.stirifarafrontiere.blog.spot.com că descentralizarea va fi un pas foarte important. “Poate va fi cea mai
importantă decizie administrativă ale tuturor guvernelor care au succedat în
ultimii zece ani. Este un lucru bun pentru toată lumea, deoarece luările
deciziilor vor fi aduse mai aproape de cetăţeni, în condiţiile în care
coordonarea instituţiilor descentralizate va fi transferată în competenţa
judeţelor şi municipiilor. Ceea ce înseamnă că deciziile le aparţin acestora şi
nu trebuie mers pentru orice aprobare la Bucureşti. Acest lucru este bine din
două motive, si anume: în primul rând – aşa cum a mai spus – din punct de
vedere al subsidiarităţii, al autonomiei locale, iar în al doilea rând astfel
va fi mai greu de realizat un anumit proiect de regionalizare, deoarece dacă
deciziile îi aparţin unui judeţ sau unui oraş, este mai greu să îl privez pe
acesta de acestă competenţă. Astfel că noi susţinem acest proiect iniţiat de
Guvernul român”. În opinia vicepreşedintelui politic al UDMR, procesul de
descentralizare a administraţiei publice putea să fie mai extins. “Din punctul
de vedere al UDMR ar trebui descentralizate arhivele, oficiile de cadastru sau
învăţământul pentru ca administraţiile locale să dispună de o mai largă
competenţă. Dar, după părerea mea, pentru un prim-pas este în regulă, mai cu
seamă că ne-am îngrijorat că Guvernul nu va asigura finanţările necesare, însă
îngrijorările noastre s-au risipit după consultarea cu vicepremierul, deoarece
unele propuneri lansate de noi au fost acceptate, iar cheltuielile privind
funcţionarea instituţiilor transferate vor fi incluse în bugetul din anul
viitor. De asemenea, din 2014 Guvernul va constitui un sistem de norme care va
asigura sumele necesare funcţionării acestor instituţii. Cred că este motivată asumarea răspunderii de către
Guvern pentru proiectul de descentralizare, dealtminteri altfel nu ar putea
intra în vigoare după 1 ianuarie 2014, deoarece sumele respective trebuie să
fie incluse în bugetul de stat din anul viitor. Prin urmare, dacă propunerile
noastre vor fi acceptate, noi vom susţine acest proiect de lege”. După cum a
mai spus, forma finală a proiectului de lege privind descentralizarea
administraţiei publice încă nu a ajuns la UDMR, dar propunerile lor au fost
luate în considerare şi dacă vor fi curpinse în acest proiect, vor susţine
adoptarea acestui document prin asumare guvernamentală.
Referitor la marele marş al
secuilor care a avut loc recent, l-am întrebat pe László Borbély despre numărul
participanţilor, în condiţiile în care cifrele apărute în mass-media erau
contradictorii. „Datele oficiale, respectiv aprecierea Poliţiei, potrivit
căreia la demonstraţie au participat 15 mii de oameni, este ireal. Dacă,
Poliţia ar fi fost puţin mai serioasă şi ar fi comunicat eventual o cifră de
40-50 mii, puteam să discutăm...Eu am
participat personal şi într-adevăr au fost aproximativ 100-120 mii de oameni.
Dar dincolo de cifre, important este că acţiunea a fost un succes; oamenii au simţit
solidaritatea şi au venit la acţiune. Să vă dau numai un exemplu: trenul care
trebuia să-i transporte pe cei din Ciuc la această demonstraţie <s-a defectat
întâmplător>, însă acest incident nu a afectat prezenţa lor. În urma unui
apel, arpoximativ în trei sferturi de oră oamenii au fost transportaţi la faţa
locului cu maşini, cu microbuze, astfel că nimeni nu a rămas în gară. Aceasta
demonstrează, fără echivoc, existenţa unei solidarităţi, precum şi voinţa
secuilor şi maghiarilor, ceea ce nu poate fi ignorat. Desigur după această
acţiune urmează să discutăm, să analizăm concret lucrurile. În tot cazul, a
avut loc o mişcare care s-a bucurat de mare succes”, a precizat
vicepreşedintele politic al UDMR.
La întrebarea, dacă
autorităţile române vor putea fi convinse, în final, de năzuinţele maghiarilor
din România privind autonomia Ţinutului Secuiesc, László Borbély a menţionat:
„În urma unei asemenea demonstraţii nu
pot fi convinse, însă acţiunea a avut rolul de a atrage atenţia opiniei publice,
cu atât mai mult că mişcări similare au avut loc şi în alte oraşe din lume, de
exemplu, la Budapesta. Cred că aceasta este esenţa unei asemenea mişcări,
dincolo de faptul că noi, UDMR, de aceea suntem în Parlamentul României ca să
ducem mai departe şi să suţinem această acţiune”.
Pe de altă parte,
vicepreşedintele politic al UDMR a declarat recent emisiunii de limba română a
postului francez public de radio RFI că formaţiunea se va elabora în două luni
un preoiect de lege al autonomiei teritoriale.
Revenind la Marele Marş al Secuilor,
această mişcare a fost apreciată şi de către preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc (CNS) - organizatorul mişcării - drept un succes real. La întrebarea
noastră privind numărul participanţilor,
Balázs Izsák a menţionat că au fost 150 de mii de oameni şi, în opinia
domniei sale, „o mişcare de o asemenea amploare nu a avut loc, în mod sigur,
după schimbarea regimului. Mai mult de atât – a spus -, am curajul să risc şi să afirm – dar trebuie,
totuşi, verificat – că nu numai după schimbarea regimului nu a avut loc o
asemenea acţiune, ci după încheierea Tratatului de la Trianon, moment în care
maghiarii au devenit o populaţie minoritară, probabil de acum 100 de ani”.
Referitor la demersurile
viitoare ale CNS, Balázs Izsák a menţionat: „Noi am trimis, prin poştă,
Guvernului României Proclamaţia adoptată la această mişcare, însoţită de o
scrisoare în care am reiterat dorinţa noastră de a purta un dialog cu
reprezentanţii Guvernului, precum şi faptul că aşteptăm ocazia pentru a
prezenta, la Bucureşti, propunerile şi concepţiile populaţiei secuieşti cu
privire la viitorul Ţinutului Secuiesc. Cred că după o asemenea mişcare trebuie
să-i dăm o şansă dialogului”.
La întrebarea noastră dacă
conducerea CNS va coopera în noul proiect de lege privind autonomia
teritorială, pregătit de UDMR, preşedintele CNS a declarat: „În acest sens am
primit o solicitare. Cu atât mai mult cu cât Statutul de Autonomie al Ţinutului
Secuiesc elaborat de CNS a luat în considerare nu numai experienţele europene,
ci şi legislaţia ţării, cadrul juridic, deoarece acest statut de autonomie ar
fi unul dintre legile organice ale României. De asemenea, Statutul de Autnomie
al Ţinutului Secuiesc este important
pentru că este susţinut de voinţa populaţiei secuieşti exprimate prin
referendum”.
Dat fiind faptul că acest scurt
interviu a fost realizat cu preşedintele CNS înainatea plecării sale la
Budapesta, l-am întrebat şi despre scopul vizitei. După cum a menţionat, se va
întâlni cu conducerea Asociaţiei pentru Ţinutul Secuiesc şi cu cea a Forumului
Civil al Solidarităţii, prilej cu care vor fi analizate rezultatele
demonstraţiei de solidaritate organizată la Budapesta, în acelaşi timp cu
Marele Marş al Secuilor. „Acesta este scopul primordial al vizitei mele la
Budapesta”, a spus Balázs Izsák, precizând: „Am înfiinţat această Asociaţie
pentru Ţinutul Secuiesc pentru ca şi în ţara-mamă să existe o organizaţie
civică care să reprezinte năzuinţele de autonomie ale secuilor”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna