- Interviu cu
preşedintele CNS, Balázs Izsák, şi europarlamentarul Iuliu Winkler -
Comisia Europeană
a respins recent înregistrarea iniţiativelor cetăţeneşti europene promovate de
organizaţii maghiare din România, printre care şi cea pentru protecţia
minorităţilor naţionale – Minority SafePack – lansată de Uniunea Democrată
Maghiară din România şi partenerii săi. Din informaţiile de presă am aflat că
UDMR şi partenerii săi vor ataca decizia Comisiei Europene la Curtea Europeană
de Justiţie.
Pentru a ne
edifica mai mult în privinţa acestui demers, respectiv ce presupune această
procedură juridică, ne-am adresat preşedintelui Consiliului Naţional Secuiesc
(CNS), Izsák
Balázs, şi europarlamentarului Iuliu Winkler, reprezentant al UDMR, amândoi
fiind susţinători ai unor iniţiative cetăţeneşti pe tema protecţiei
minorităţilor.
În urma
discuţiilor purtate cu Balázs Izsák, acesta şi-a exprimat convingerea sa,
conform căreia “ar trebui să se termine odată cu prostia potrivit căreia,
pentru apărarea maghiarilor sau a minorităţilor, în general, ar fi nevoie de o
normă juridică”. În opinia sa, ar fi nevoie cu adevărat, însă nu de una singură
ci „de o sută”, după cum a precizat, adăugând că, în prezent, în România numărul
normelor juridice adoptate de Parlament care cuprind şi prevederi referitoare
la protejarea minorităţilor se ridică la aproximativ 200.
Preşedintele CNS a mai adăugat că, după părerea sa, nu are nici un sens să
se iniţieze un act normativ care poate deja există, cum ar fi, conform
explicaţiei date, şi directiva UE nr. 43/2000, care se referă la interzicerea
discriminării naţionale şi xenofobe. Practic cele spuse de Balázs Izsák arată
că ar părea inutil un demers precum cel de promovare al Minority Safepack, din
moment ce toate aceste prevederi legale există deja şi sunt aplicabile.
Răspunzând la
observaţiile preşedintelui CNS, Iuliu Winkler a precizat pentru portalul nostru
următoarele:
„Balázs Izsák are dreptate într-un fel. Ca să mă exemplific,
voi face o analogie: Dacă vom face o analiză succintă a rezultatelor obţinute
în ultimii 23 de ani de UMDR, în cadrul Parlamentului României, vom observa că
există un sistem de protecţie a minorităţilor – dacă vrem să numim aşa -, ceea
ce curpinde – din câte ştiu eu – aproximativ 200 de articole de lege: Legea
învăţământului, de exemplu, are prevederi cu privire la protecţia minorităţilor,
există unele măsuri culturale, un cadru legislativ privind folosirea limbii
materne şi există prevederi privind minorităţile în Legea Justiţiei cu referire
la folosirea limbii materne. Toate aceste articole, paragrafe, aliniate sau
capitole sunt cuprinse în diferite legi. De aceea am fi dorit noi, UDMR, să se
concretizeze ceea ce am obţinut în 2005 de la Guvern, şi anume Legea
minorităţilor, care nu s-a finalizat de atunci în cadrul Parlamentului român.
Această lege ar fi unificat print-o lege organică - şi ar fi asigurat, în
acelaşi timp drepturile de securitate – toate aceste 200 de norme, măsuri
regăsite separat în diferite legi, care, la un moment dat, ar putea să fie
abrogate. Această analogie la nivel european arată astfel: UE are unele dispoziţii
privind diversitatea lingvistică şi discriminarea, precum şi în domeniul
protejării monumentelor şi în alte cazuri, care sunt importante pentru
minorităţi. Iar aceste dispoziţii sunt doar acte normative, cu valoare de
recomandare. Şi aici în UE, ca şi în România nu există un cadru general care să
cuprindă măsurile privind apărarea drepturilor minorităţilor. Acest lucru dorim
să îl obţinem noi. În acest sens cred că este puţin exagerat, dar aş putea să
spun că situaţia este similară în România şi în UE, deoarece nici în Uniunea
Europeană şi nici în România nu există o lege a minorităţilor, deoarece nu a
fost votată încă de Parlament”, a conchis europarlamentarul Iuliu Winkler.
Realizat de: Balázs Magdolna