La Băile Homorod se va construi o
microhidrocentrală în mod neregulamentar,
informează portalul transindex.ro.
Nici András Lénárd, investitorul de
la Băile Homorod, nu susţine că ar fi în ordine cu toate autorizaţiile necesare
construirii unei microhidrocenrale, însă – după părerea sa - costă mai puţin,
dacă achită ulterior toate penalizările, decât să întârzie cu lucrările.
Potrivit proiectelor, s-ar părea
că în Ţinutul Secuiesc cu greu se găseşte o afacere mai bună, decât construirea
de microhidrocentrale. Microhidrocentralele se construiesc pe cursul apelor.
Teoretic, efectul asupra mediului este minim. Este o investiţie care va produce
decenii la rând, cu atât mai mult, încât în viitor va creşte tot mai mult
consumul energiei electrice. Aşadar, profitul este garantat.
Cu toate acestea, în Ţinutul
Secuiesc nu se poate constata un entuziasm manifestat în unanimitate faţă de aceste
microhidrocentrale. În ultimii ani, în judeţul Covasna au fost proiectate mai
multe microhidrocentrale, însă din cauza opoziţiei comunităţii locale şi a unor
ONG-uri nici unul dintre proiecte nu s-a concretizat. În judeţul Harghita au
fost realizate doar două microhidrocentrale, iar cea de-a treia se află în
construcţie. Potrivit localnicilor, o mare parte a profitului intră în
buzunarele întreprinzătorilor privaţi, iar comunitatea rămâne cu paguba. Microhidrocentralele se construiesc pe cursul râurilor de munte, o parte din debitul râului e captat în amonte, lângă izvor, unde funcţionează un baraj.
Avantajul este că microhidrocentralele nu consumă apa, ci energia acesteia.
Dincolo de faptul că
producerea energiei este asigurată pe termen lung, această investiţie este şi o
afecere sigură, deoarece profitul vine nu atât din energia produsă şi vândută
furnizorilor de energie, ci din Certificatul Verde.
Nu este de mirare
că în Ţinutul Secuiesc şi în general în zonele muntoase interesul este imens
faţă de acest proiect. Marele companii, cu un trecut considerabil, dar şi
firmele recent înfiinţate pur şi simplu se calcă în picioare la uşile autorităţiilor
care eliberează autorizaţii. Studiile de impact asupra mediului şi obţinerea
autorizaţiilor costă zeci de mi de euro. (Preţul unei autorizaţii de
construcţie şi documentele necesare pentru realizarea construcţiei poate să se
ridice la ordinea milioanelor de euro).
Potrivit sursei
amintite, în Valea Ilona pe albia râului Homorod mulţi nici nu au bănuit ce se construieşte pe un teren care a
fost cumpărat de un întrepirnzător din Miercurea Ciuc, András Lénárd. Pe malul
râului Homorodul Mare se afla un han care a fost demolat, iar în albia pârâului
şi pe cele două maluri ale pârâului a fost ridicată o construcţie din beton. Cu toate că nu este sigur,
dacă întreprinzătorul a avut autorizaţie pentru demolarea hanului, pe el prea puţin îl interesează ce cred vecinii,
este terenul lui şi face ce vrea.
Pârâul Homorodul
Mare nu are un debit foarte mare, ba mai mult, în lunile de vară, din cauza
secetei, debitul scade şi mai mult, însă este vital pentru locuitorii aşezării
din punct de vedere al aprovizionării cu apă. Mulţi dintre locuitori obţin apa
potabilă direct din acest pârâu. Pârâul determină şi un microclimat specific Văii
Ilona.
Zona este şi un
punct turistic preferat de mulţi oameni, şi tot aici se găsesc multe izvoare de
ape minerale şi un teren Natura 2000.
Localnicii au urmărit cu
suspiciune toată construcţia. De la început era clar pentru ei că nu se va
construi o casă pe malul pârâului, însă în lipsa informării încercau să
ghicească ce va rezulta din această
construcţie ciudată. Construcţia a început să prindă formă când a apărut pe
orizont şi întreprinzătorul András Lénárd.
Întâlnirea cu locuitorii a fost
un eşec, ceea ce a recunoscut şi Lénárd. El nu a reuşit să-i convingă pe
locuitori cu privire la utilitatea microhidrocentralei, însă datorită acestei
întâlniri cu scântei şi a relatărilor în mass-media despre protestele oamenilor
de aici, proiectul privind microhidrocentralele a devenit un subiect în
întreaga Transilvanie.
Mai mult de atât, András Lénárd a
făcut greşeala prin faptul că la întâlnirea cu locuitorii Văii Ilona a amintit,
drept garanţie profesională, de Casa de Pensii a Bisericii Reformate. Din
această cauză va fi exercitată o presiune şi asupra episcopului reformat Béla Kató care cu
siguranţă a luat o decizie de bunăcredinţă cu privire la această investiţie. Se
pare că episcopul deocamdată nu s-a exprimat în acest caz.
Cei care se opun proiectului
susţin că – contra promisiunii investitorului – turbina va folosi o cantitate
mare de apă din Homorodul Mare în lunile de vară, când precipitaţile sunt
scăzute, aşa că apa va seca în albie.
În schimb, András Lénárd susţine
că locuitorii Văii Ilona fură, de fapt, apa din pârâu şi de aceea nu vor ca
debitul apei sa scadă. În replică, organizaţiile civice au adus drept argument
Legea nr.107/1996 – Legea Apelor, care prevede în aliniatul 9 că apa poate fi
folosită în mod liber pentru uz casnic,
pentru băut, spălat şi pentru alte asemenea.
Dincolo de disputa generată de
debitul minim al pârâului şi întrebuinţarea sa, se pare că investitorul nu a
obţinut auorizaţia necesară pentru constuirea microhidrocentralei. Potrivit
unei analize solicitată de protestatari şi realizată de un specialist în domeniul
gospodăririi apelor, András Lénárd abia a obţinut zece (şi acestea sunt
incomplete) din cele 20 de autorizaţii, necesare pentru realizarea acestei
construcţii.
Cel mai important lucru este că
valabilitatea autorizaţiei de construcţie emisă de CJ Harghita a expirat,
deoarece lucrările de construcţie nu au fost începute în termenul prevăzut.
Investitorul nu a susţinut nicio
clipă că ar fi în ordine cu autorizaţiile, dar – cum a spus – toată lumea poate
găsi o greşeală, dacă vrea. El crede probabil că ulterior va face rost de
autorizaţia de construcţie şi va „legaliza” investiţia.
Cu toate că András Lénárd susţine
că „va lăsa natura aşa cum a găsit-o”, adică rănile pricinuite de construcţie
se vor vindeca repede, în Valea Uzului distrugerea a fost imensă şi nu se ştie,
dacă urmele utilajelor vor dispărea vreodată.
După multe discuţii András Lénárd
a promis că va repara greşeala, dar până în prezent nu a făcut nimic în acest
sens.A acţionat, însă, într-o altă direcţie şi anume: împreună cu societatea
H2O Energy SRL, din Miercurea Ciuc, a solicitat autorizaţii de la Autoritatea
de Gospădărire a Apelor Judeţul Harghita pentru construirea a mai multor microhidrocentrale.
Nu trebuie să facem prea multe
cercetări pentru a afirma că până în prezent, în spatele proiectelor de microhidrocentrale
se află relaţiile sale politice cu FIDESZ, CNMT-PPMT şi CJ Harghita. În spatele
investiţiei de la Băile Homord se află societatea H2O Energy SRL, din Miercurea
Ciuc, firmă la care Casa de Pensii a Bisericii Reformate este acţionarul cel
mic, (deţine 10% din acţiuni), precum şi Societatea Hydroenergy Zrt. Din
Ungaria (cu 90% din acţiuni).
Proprietarul societăţii Hydroenergy
Zrt. Este András Lénárd, iar directorul general este Gábor Hajdu, care până în
anul 2012 a fost consilierul judeţean al UDMR, un apropiat al preşedintelui CJ
Harghita, Csaba Borboly, a conchis portalul transidex.ro.
Péterffy Tünde