 |
| Laszlo Borbely |
În perioada 7-11 august a avut loc, la Borzont, judeţul Harghita, ediţia a 9-a a Taberei Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI). Evenimentul a fost organizat de reprezentantul Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) la Cluj, Sándor Soós. De la sine înţeles, impresia noastră a fost că Asociaţia Tinerilor Maghiari din Transilvania şi-a asumat doar un rol de partener al acestui partid. Dar dincolo de acest rol şi impresie, în cadrul programului taberei au fost formulate mai multe opinii şi au fost rostite discursuri pe anumite subiecte. Una dintre prelegerile ţinute aici a provocat reacţia autorităţilor române. Preşedintele partidului de extremă-dreapta Jobbik, din Ungaria, Gábor Vona, a declarat, printre altele, că „dacă interesul maghiarilor poate fi reprezentat doar prin asumarea conflictului, atunci acest conflict trebuie asumat”. În urma acestei declaraţii preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Hunor Kelemen, a recţionat neîntârziat. Într-un asemenea climat politic încărcat ne-am adresat vicepreşedintelui politic al UDMR, László Borbély, pentru a afla şi opinia domniei sale despre afirmaţiile formulate în cadrul Taberei EMI. Iată, ce a declarat portalului nostru www.stirifarafrontiere.blogspot.com vicepeşedintele UDMR:
„Partidul Popular Maghiar din Transilvania este cel care trebuie să-şi clarifice, în primul rând, pentru sine, dar şi pentru mulţi alţii din jurul său, situaţia generată. Cred că unii nu înţeleg că invitarea unui asemena partid extremist şi asemenea afirmaţii rostite în cadrul unei tabere sunt dăunătoare pentru noi, pentru maghiarii din România, deoarece în asemenea situaţii, de fiecare dată, noi suntem luaţi la întrebări. Noi trebuie să dăm explicaţii. Asemenea declaraţii sunt dăunătoare şi pentru relaţiile romăno-ungare, într-un cuvânt, sunt dăunătoare pentru toate lumea şi ei nu vor să înţeleagă acest lucru. După părerea mea, în această tabără, în fiecare an se discută despre acelaşi lucru. Îmi pare rău, deoarece ar putea fi organizată o tabără, unde ar putea fi discutate multe aspecte, cu atât mai mult, încât - slavă Domnului! – există libertatea de exprimare. Însă, până când această tabără îmbracă o anumită orientare politică, trebuie întrebaţi cei din PPMT: Ce părere au, de ce nu spun nimic despre toate acestea. Trebuie să adoptăm o poziţie fermă împotriva acestui partid care în Ungaria este cunoscut ca o formaţiune politică extremistă, exclusivistă şi antiminoritară. În ultimele două zile nu am văzut nicio declaraţie din partea PPMT prin care ar fi condamnat afirmaţia lui Gábor Vona, în care ar fi cerut scuze pentru că şi ei au avut contribuţia lor. În viitor trebuie să adoptăm o poziţie fermă, mai cu seamă că se apropie şi alegerile din Ungaria. În calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru politica externă a Parlamentului României, am reacţionat deja la o declaraţie defăimătoare lansată în Legislativului ungar de către unul dintre reprezentanţii Jobbik, care susţinea că trebuie alcătuită o listă cu privire la originea unora, care din punct de vedere al siguranţei naţionale nu sunt de încredere (pe această temă în Ungaria se află pe rol mai multe procese şi, din câte ştiu eu, respectivul este încontinuare în Parlament, ca reprezentant al respectivului partid). Atunci am răspuns la întrebarea, care se referea la modul în care acţionează România în chestiunile privind minorităţile, că el (deputatul Jobbik) numai atunci dă dovadă de moralitate şi poate adresa României sau nouă o asemenea întrebare, dacă în Ungaria nu se lansează în manifestări similare. Prin urmare, pentru mine este foarte clar că ar trebui să ne solidarizăm cu toţii şi nu ar trebui să fie invitat – repet: să fie invitat(!) – preşedintele unui partid extremist despre care se putea şti dinainte că va spune anumite lucruri, care pentru unii sunt simpatice – nu ştiu căruia îi este simpatică declaraţia privind asumarea unui conflict -, dar cu siguranţă doar pentru unele minţi înfierbăntate. Aceste declaraţii sunt atât de periculoase. Acum, când suntem în Uniunea Europeană, în secolul XXI, când ambele ţări încearcă să îşi dezvolte relaţiile bilaterale, este absolut evident că există reacţii, aşa cum a fost şi reacţia supradimensionată a preşedintelui României care – după părerea mea – a fost, din nou, o reacţie deplasată care nu a servit şi nici nu va servi bunelor relaţii dintre cele două ţări. Este clar că responsabilitatea îi revine, deopotrivă, PPMT, organizatorilor şi celor care au participat în această tabără în calitate de om politic, deoarece asemenea declaraţii depăşeşc cu mult libertatea de exprimare”.
După încheierea taberei EMI, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a anunţat, într-un comunicat, că va solicita investigarea surselor de finanţare ale taberei EMI, în condiţiile în care pe site-ul acesteia apar ca parteneri Consiliul Judeţean Harghita şi Consiliul Local Joseni. Poziţia preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen, este cunoscută faţă acest eveniment care promovează extremismul. Întrebarea este, cum poate fi, în viitor, evitată această contradicţie între atitudinea UDMR – reprezentată prin preşedintele acesteia - şi sprijinul financiar oferit de autorităţile locale, controlate de această formaţiune politică?
Vicepreşedintele politic al UDMR a recunoscut că există această contradicţie şi a spus că această chestiune „trebuie discutată în cadrul Uniunii”. ”Şi în acest sens am avut o părere foarte fermă. Despre acest aspect am vorbit şi anul trecut şi voi vorbi şi acum. Chiar acum merg în judeţul Harghita unde mă voi întâlni cu primarii şi, desigur, cu preşedintele Consiliului Judeţean. Voi adopta o atitudine foarte fermă, deoarece cred că asemenea manifestări nu ar trebui să fie sprijinite de noi. Desigur, acest sprijin financiar nu este ilegal, aici este vorba despre o latură morală şi politică a problemei, iar eu voi solicita ca această problemă să fie discutată şi în cadrul UDMR”.
Referitor la o pozitie fermă a autorităţilor române care ar putea afecta interesele pe termen scurt ale minorităţii maghiare cu privire la modificarea Constitutiei si regionalizare, László Borbély a precizat. „Sper că asupra modificării Constituţiei nu va avea nici un impact, cu toate că ar putea să aibă consecinţe negative, deoarece această poziţie intensifică atmosfera antimaghiară în România, întru-cât şeful statului are o influenţă asupra opiniei publice. Scopul şefului statului – după cum observ – nu este, din păcate, de a supravieţui perioadei rămase până la încheierea mandatului său, pe cât posibil, în pace şi într-o colaborare cu Guvernul, ci de a-şi asuma un rol politic, cu atât mai mult, încât are şi un partid. Este clar că aceste declaraţii fac parte – după părerea mea – dintr-un plan îndreptat spre strângerea semnăturilor pentru susţinerea partidului său. Traian Băsescu nu se va retrage din viaţa politică, el îşi pregăteşte acum terenul şi, desigur, asemenea declaraţii sunt bine venite în faţa cetăţenilor români din judeţul Harghita. Dar, ar trebui să conştientizeze că în asemenea situaţii nu este doar om politic, ci este şi şef al statului, iar un şef de stat nu îşi poate permite asemenea declaraţii. Nu trebuie să supradimensionăm ceea ce s-a întâmplat. De fapt aşa se întâmplă în fiecare an. În tabăra EMI şi anul trecut au fost rostite asemenea declaraţii. După câte ştiu, chiar un membru al Fidesz a vorbit despre Trianon, ceea ce a agitat destul de mult spiritele. La Băile Tuşnad, de aproximativ 23 de ani se organizează Universitatea de Vară. Deci, aici, în tabăra EMI, nu a fost nimic nou sub soare, nu s-a întâmplat nimic care să producă un aşa-zis scurtcircuit. Dar, aceasta este o altă chestiune. Desigur, nu înseamnă că trebuie să trecem cu vederea declaraţia lui Gábor Vona. Guvernul ungar a reacţionat imediat, s-a disociat de această declaraţie a preşedintelui Jobbik. Însă, politicienii români au conferit o importanţă mult prea mare. Pentru noi, pentru comunitatea maghiară reprezintă o atenţionare(!), deoarece în anul viitor, în Ungaria vor avea loc alegeri, iar acţiunile şi declaraţiile de acest gen nu se vor încheia.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
