Iezuiţii din Ungaria au organizat
recent, la Budapesta – la Casa Dialogului – întânirea anuală de reculegere,
informează www.magyarhirlap.hu. La
întâlnire, la care au participat aproximativ 50 de călugări iezuiţi, a fost abordat
pe larg subiectul privind cooperarea iezuiţilor maghiari şi români din
Transilvania, precum şi alcătuirea comunităţii iezuite din Satu Mare, care din
luna august va oferi diverse activităţi spirituale în limbile maghiară, română
şi germană. Despre întâlnire un comunicat a fost dat publicităţii de Ordinul
Iezuit (Societatea lui Isus, este un ordin călugăresc al Bisericii Catolice,
aflat în serviciul direct al papei - n.r.). Potrivit comunicatului, programele
de reculegere au creat posibilitatea pentru ca la aniversarea a 450 de ani de
la sosirea iezuiţilor în Ungaria să se
vorbească despre transmiterea credinţei şi promovarea unei societăţi mai
drepte. La întâlnire a luat cuvântul preşedintele Conferinţei provincialilor
iezuiţi din Europa, P. John Dardis, precum şi superiorul provincial
(responsabil naţional) al iezuiţilor din Ungaria, P. Forrai Tamás Gergely.
Concomitent cu această întâlnire anuală, provincialul iezuiţilor din Ungaria va
organiza în perioada 27 iulie-18 august, întâlnirea EJIF, care este de fapt
Programul Şcolii de Vară a aproximativ 30 de tineri iezuiţi, reprezentanţi ai
tuturor provincialilor iezuiţi din Europa. Întâlnirea EJIF are deja o tradiţie
de aproape trei decenii.
Preşedintele Comisiei însărcinat
cu organizarea întâlnirii EJIF, iezuitul Fél Szabolcs, a declarat portalului
catolic de ştiri www.magyarkurir.hu :
„Scopul programului este consolidarea culturii privind cooperarea
internaţională. Cu toate că provenim din culturi diferite care ne
caracterizează puternic, avem credinţa că în această misiune asumată împreună,
vom împărtăşi nu numai aceleaşi mari idealuri, dar putem la nevoie să ne bizuim
unul pe altul”.
Referitor la România, prezenţa iezuiţilor datează încă
din 1579 când, la cererea Principelui Transilvaniei, Ştefan Báthory, au sosit
pe teritoriul de astăzi al ţării noastre 11 iezuiţi care s-au stabilit în afara
Clujului, la Mănăştur. În 1581 iezuiţii au deschis la Cluj un colegiu care va
deveni Universitatea din Cluj, iar la Alba Iulia o casă şi o şcoală. În 1948,
la instaurarea regimului comunist în ţară, iezuiţii aveau case la Satu Mare,
Cluj, Cernăuţi, Bucureşti, Toteşti şi Iaşi. Majoritatea iezuiţilor străini au
fost expulzaţi, iar alţii au fost arestaţi ori puşi sub supraveghere la
mănăstirea franciscană din Gherla. În 1974 Provincia Română număra 13 membri: 8
preoţi şi 5 fraţi. După 1989 Ordinul Iezuit a reintrat în
legalitate. Sediul Provinciei Române a Societăţii lui Isus se află în
municipiul Cluj.
Părintele Adolfo
Nicolas, Superiorul General al Societăţii lui Isus, l-a numit pe părintele
Marius Taloş în calitate de primul Superior Regional al iezuiţilor din România,
după ce a hotărât transformarea Provinciei Române în Regiune Independentă.
Respectiva transformare este de natură administrativă şi nu afectează
prerogativele prezenţei şi activităţilor iezuiţilor pe teritoriul României.
Prin urmare, sediul noii Regiuni Independente continuă să rămână la Cluj,
Strada Tudor Arghezi, nr.2.
Superiorul Regional al iezuiţilor din România, Marius
Taloş, a precizat, printre altele, într-o declaraţie acordată în exclusivitate
ziarului independent “Făclia” din Cluj-Napoca: „“Cei mai mulţi iezuiţi, peste
4.000, se află acum în India, după care urmează Statele Unite, cu circa 3.500.
În toată Europa sunt aproximativ 3.000 de iezuiţi, în Africa şi în Extremul
Orient acum sunt, practic, cele mai multe noi chemări sau noi vocaţii. În
România suntem 20, cu toţii, şi suntem prezenţi în patru locuri: la Satu Mare,
Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Bucureşti. Până anul trecut ne numeam „provincie”,
însă datorită acestui număr foarte mic de membri, astăzi activăm ca „regiune”
independentă. Aceasta înseamnă că avem o autonomie la nivel local, la nivel de
România. Sediul Regiunii Române a Ordinului Iezuit este la Cluj, eu sunt
Superiorul Regional şi am responsabilitatea asupra celor patru comunităţi şi
asupra celor 20 de membri care activează pe teritoriul României”.
Actuala comunitate a iezuiţilor
din Bucureşti a fost înfiinţată în 1992, odată cu sosirea părintelui belgian
Luc Duquenne, a părintelui spaniol Cristobal Roa Roa, şi a părintelui austriac
Georg Sporschill. Dar iezuiţii au fost prezenţi în Bucureşti şi înainte de
suprimarea ordinului de către regimul comunist.
Realizat de: Balázs Magdolna