În declaraţia adoptată în ultima
zi a reuniunii de la Budapesta, Congresul Mondial Evreiesc (WJC) a solicitat
Guvernului ungar intreprinderea unor demersuri în scopul reducerii rasismului
şi a xenofobiei. Participanţii au susţinut că expansiunea formaţiunii politice
ungare Jobbik şi a partidului neonazist grec Zorii Aurii este deosebit de
periculoasă. Cardinalul ungar Erdő Péter, arhiepiscop de Esztergom-Budapesta,
primat al Ungariei, a subliniat, în luarea sa de cuvânt, că reprezentanţii
Bisericii Catolice şi ai comunităţii evreieşti din Ungaria se află în dialog
permanent.
Parlamentul de la Budapesta a
înscris printre obiectivele sale propunerea Partidului Spocialist Ungar,
potrivit căreia Executivul ungar trebuie să creeze posibilitatea ca fiecare
elev din şcolile generale şi din licee să viziteze, cel puţin odată, cu
sprijinul statului, muzeul creat în locul lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau.
În
declaraţia adoptată, participanţii Congresului Mondial Evreiesc au lansat un
apel guvernelor Ungariei şi a altor state europene, precum şi autorităţilor
acestor ţări, prin care a solicitat întreprinderea demersurilor necerare pentru
apărarea nu numai a evreilor, dar şi a minorităţilor naţionale. În declaraţia
finală WJC îşi exprimă îngrijorarea din cauza expansiunii în Europa a
partidelor de extremă dreapta, neonaziste, menţionând, în special, tendinţele
din Grecia şi Ungaria. Documentul solicită societăţiilor locale, să nu lase ca
partidele extremiste, xenofobe să submineze din nou principiile de bază ale
democraţiei. Documentul a solicitat Ungariei să recunoască că Jobbik şi alte organizaţii
partenere ale acestei mişcări extremiste, cum ar fi Garda Maghiară, reprezintă
un pericol pentru democraţie şi toate forţele democratice trebuie să se
solidarizeze pentru a întreprinde anumite demersuri împotriva extremismului.
WJC a lansat un apel şi autorităţilor ungare, solicitând, de asemenea,
demersuri eficiente în vederea apărării minorităţilor naţionale, a romilor şi a
evreilor, precum şi împotriva violenţei şi a instigării la ura rasială, şi a
negării Holocaustului. În apelul lansat premierului ungar şi celorlalţi lideri,
WJC a solicitat aderarea acestora la cei 125 de reprezentanţi parlamentari din
40 de ţări şi semnarea Declaraţiei de la Londra privind lupta împotriva
antisemitismului.
Participanţii au căzut de acord
în ultima zi a reuniunii că rădăcinile xenofobiei şi ale antisemitismului pot
fi asanate nu numai prin legi, dar şi printr-o educaţie adecvată. Participanţii
au stabilit, de asemenea, că antisemitismul de azi est-european şi
vest-european au origini diferite. Antisemitismul est-european este rezultatul
islamismului radical, în timp ce cel vest-european este „produsul”
populismului. Participanţii au discutat în detaliu despre expansiunea
partidelor de extremă dreapta, astfel despre Jobbik din Ungaria şi despre
partidul Zorii Aurii, din Grecia. Potrivit ziaristului britanic Robin
Shepherd, în Europa de azi trebuie să se
facă o diferenţă între extrema dreaptă şi neonazism. Între partidele de extremă
dreapta există o asemănare în ceea ce priveşte opoziţia lor manifestată
împotriva imigrării, dar nu sunt în mod necesar antisemite. Neonaziştii se află
pe marginea dreaptă a extremei drepte şi sunt, fără echivoc, antisemiţi, ba mai
mult, instigă la violenţă.
Referitor la Jobbik, WJC susţine
că premierul Viktor Orbán nu adoptă o poziţie suficient de dură faţă de această
formaţiune politică, deoarece în viitorul guvern, - dacă Fidesz nu va obţine o
majoritate absolută -, va putea conta pe Jobbik ca partener de coaliţie sau
eventual acesta ar putea să susţină din exterior activitatea Executivului. În
opinia mai multor vorbitori, Jobbik reprezintă un pericol serios, şi au
considerat ca fiind inacceptabil ca în Legislativul ungar să aibă loc instigări
antisemite. În luarea sa de cuvânt Marianna Jónás, pedagog social, a precizat
că Executivul de la Budapesta generează sentimentul de ură şi împotriva
minorităţii rome. În acest context, specialistul l-a citat pe Zsolt Bayer care
într-un articol publicat în paginile cotidianului ungar „Magyar Hirlap” i-a
denumit drept „animale” pe romi. Viktor Orbán s-a angajat pentru apărarea
evreilor doar prin vorbe, însă este evident că „nu există o corelaţie între
cuvintele şi faptele sale”, a mai spus Marianna Jónás.
În opinia celor care au luat
cuvântul la această reuniune şi partidul grec Zorii Aurii creează îngrijorări.
Aşa cum a arătat şi britanicul Robin Shepherd, acest partid neonazist îşi
recrutează adepţii în situaţii economice grave. Multora le place să jure
răzbunare împotriva respectivului regim politic şi adeseori apelează la
violenţă. Anul trecut Zorii Aurii a accedat în Parlament, iar astăzi indicele
de popularitate al acestui partid depăşeşte 12%. Guvernul grec, condus de
Antonis Samaras, încearcă să aplice prevederile legii împotriva abuzurilor nefasciştilor.
Liderul comunităţii evreieşti din Grecia, Davod Saltie, a declarat, citându-l
pe adjunctul ministrului de justiţie, Kostas Karagunis, că Executivul de la
Atena pregăteşte unele propuneri în vederea aplicării pedepsei cu închisoarea de la trei luni la
şase ani şi o amendă de 20 de mii de euro celor care în public – pe stardă,
prin intermediul mass-mediei sau al internetului – instigă la violenţă, neagă
Holocaustul şi utilizează simboluri naziste. Prevederile legii sunt valabile şi
în cazul parlamentarilor greci, a mai precizat Robin Shepherd. Dar, câteodată
nici prin legislaţie nu se poate rezolva totul, aşa cum s-a demonstrat şi în
cazul partidului neonazist german NPD. La nivel naţional, NPD nu este un factor
important şi au fost mai multe încercări pentru interzicerea acestuia, însă
fără succes. Serviciul secret german s-a implicat atât de puternic în NPD,
încât Curtea Constituţională a decis că nu este concludent în ce măsură
influenţează aceste persoane integrate în acest partid neonazist acţiunile NPD.
Prin urmare, Curtea Constituţională a respins propunerea privind înterzicerea
NPD.
La rândul său cardinalul Péter
Erdő a vorbit despre libertatea religioasă, amintind că pe parcursul istoriei
au existat perioade în care statul a ignorat Biblia, Legea naturală, ceea ce a condus la rasism şi xenofobie, aşa cum
s-a întâmplat şi în Germania, în secolul trecut. Bisericile trebuie să caute
tot timpul punctele comune între ele, a mai spus cardianul, precizând că între
Biserica Catolică din Ungaria şi comunitatea evreiască există o relaţie de
colaborare.
La sfârşitul reuniunii WJC,
fostul premier ungar, Miklós Németh, a fost distins cu premiul Nahum Goldmann.
Acest premiu este decernat, de regulă, celor care acordă un sprijin prin
diferite acţiuni şi prin adoptarea unor măsuri importante în favoarea
comunităţii evreieşti. Preşedintele reales al Congresului Mondial Evreiesc,
Ronald Lauder, şi-a cerut scuze premierului ungar Viktor Orbán. După cum a
spus, a aflat ulterior că Viktor Orbán s-a delimitat, într-un interviu acordat
unui ziar izraelian, de Jobbik. WJC tocmai din cauza lipsei acestei delimitări
clare a ridicat obiecţii după discursul rostit de Viktor Orbán la deschiderea
lucrărilor reuniunii WJC. (www.nepszava.hu – 8 mai 2013)