În străinătate Viktor Orbán se prezintă ca un
bun democrat, dar în ţara sa promovează o politică care i se cuvine mişcării de
extremă dreapta Jobbik. UE nu vrea să observe tot ce se întâmplă în Ungaria, aşa că e mai bine să închidă ochii, scrie, într-o
analiză, publicată pe pagina electronică a ziarului Der Spiegel, Keno Verseck,
un bun vorbitor de limbă maghiară, citat de portalul de ştiri hvg.hu.
„Sincer, curat şi autentic“ – astfel se
caracterizează partidul de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik, spune Keno Verseck,
care în analizele sale este preocupat de situaţia din Ungaria şi România.
Potrivit autorului, Jobbik pune accentul mai ales pe credibilitatea programului
său, însă, se pare, că acum se confruntă cu o problemă serioasă: liderii din
conducerea Jobbik se plâng din cauza faptului că Guvernul condus de Viktor Orbán
le fură ideile şi programele lor pentru ca în final să le prezinte ca şi cum ar
fii propriile lor idei.
Extrema dreaptă din Ungaria „are motive să fie frustrată“:
Viktor Orbán şi Guvernul său au alunecat de mult spre dreapta. Nici nu trece o
săptămână fără ca reprezentanţii Fidesz sau proeminenţii săi simpatizanţi
să nu reprezinte, într-un fel sau altul, extrema dreaptă, susţine articolul,
citat de hvg.hu.
“Numai există o linie de demarcaţie clară
între modul de gândire al Fidesz şi Jobbik”
Prin aceste cuvinte autorul îl citează pe
scriitorul şi traducătorul György Dalos, care susţine că tot ce se întâmplă în
domeniul politicilor culturale se regăsesc şi în alte domenii, astfel că Viktor
Orbán şi Guvernul său aplică invariabil – în parte moderat, în parte integral -
programul Jobbik. Cum ar fi, de exemplu: declararea zilei de solidaritate
naţională cu prilejul comemorării Tratatului de Pace de la Trianon, elaborarea
unui curriculum naţional pentru învăţământ care oferă spre lectură operele
scriitorilor antisemiţi sau Legea mass-mediei care îi obligă pe angajaţii
mediilor publice la susţinerea, prin informaţiile transmise, la propagarea identităţii
naţionale. De asemenea, se poate observa, că preambulul Legii fundamentale,
intrat în vigoare în 2012, a fost scris în spiritul epocii lui Horthy,
precizează György Dalos.
“Ministrul economiei, György Matolcsy,
vorbeşte cu mândrie despre politica economică unortodoxă”
Potrivit articolului, în Ungaria, ajutoarele
sociale au fost condiţionate de prestarea muncii voluntare, ceea ce reprezintă
o măsură îndreptată împotriva romilor. De asemenea, s-a consolidat garda paramilitară a Jobbik, iar în
2010, prin cuvinte patriotice, au fost daţi afară din ţară reprezentanţii
Fondului Monetar Internaţional, după care s-a aplicat un impozit de criză –
ineficient din punct de vedere financiar, dar populist – pe care trebuia să-l
plătească firmele străine. Iar, între timp, ministrul economiei, György
Matolcsy, vorbeşte cu mândrie despre politica economică unortodoxă, precizează
autorul articolului.
Mulţi politicieni de la Bruxelles se abţin să
vorbească despre toate aceste subiecte. Liderul Partidului Popular European, -
al cărui membru este şi Fidesz -, Wlifried Martens, susţine că “Orbán a subliniat tot timpul că trebuie să se acorde atenţie pentru
problemele extremei dreapta”. Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, este printre puţinele
persoane – aminteşte articolul – care are curajul să ridice tonul împotriva
premierului ungar. După cum se ştie, Viviane Reding a condamnat recent, într-o
declaraţie, articolul referitor la romi, scris de Zsolt Bayert.
“Fidesz foloseşte un dublu limbaj”
Apararent, de câteva săptămâni, partidul de
guvernământ din Ungaria s-a delimitat, într-adrevăr, de rasism. Liderul
grupului parlamentar al Fidesz, Antal Rogán, a condamnat mişcarea extremei
dreapta Jobbik, precum şi antisemitismul, la o demontraţie care a fost
organizată împotriva unei liste a evreilor, propusă de Jobbik în Legislativul
ungar. “Opozanţii partidului de guvernământ din Ungaria au pus la îndoială că
Fidesz - dar mai ales Viktor Orbán - doreşte în mod serios să se delimiteze de
extrema dreaptă, de antisemitism şi de toate acţiunile îndreptate împotriva
romilor”, menţionează Keno Verseck.
Articolul îl citează şi pe istoricul
Krisztián Ungváry, care susţine: “Fidesz foloseşte un dublu limbaj: pe de o
parte, se delimitează ferm de afirmaţiile extremiste, deoarece simte că în
străinătate aceste atitudini provoacă daune serioase, iar pe de altă parte,
reprezentanţii Fidesz apreciază în mod deosebit, în diferite cercuri de dreapta,
pe sciitorii antisemiţi din perioada interbelică (Albert Wass, József Nyirő),
sau adoptă poziţii de extremă dreapta în unele medii radicale, dar
proguvernamentale, doar din dorinţa de a câştiga de partea lor pe alegătorii
partidului de dreapta.
Keno Verseck îl citează şi pe politologul
Instituţiei Dreptăţii, Tibort Attila Nagy, care nu crede în schimbarea direcţiei
despre care se vorbeşte în Ungaria, cu toate că unii politicieni ai Fidesz sunt
revoltaţi sincer de atitudinea extremei dreapta, însă această categorie nu
joacă în prezent un rol decisiv.