Potrivit portalului cotidianului ungar Népszabadság, din
29 decembrie 2012, în localitatea Gyömrő, situată la 30 de km nord-est de
Budapesta, în data de 6 ianuarie 2013, va fi organizat un referendum împotriva
denumirii Pieţei Centrale a oraşului Gyömrő după numele fostului guvernator al
Ungariei, Miklós Horthy.
„Nu a fost o decizie reuşită”, a declarat ulterior viceprimarul oraşului Attila
Mezey. Potrivit unor semnale, Consiliul Local a ignorat faptul că schimbarea
denumirii Pieţei Centrale din Gyömrő, motivată prin „respectul faţă de
tradiţie” şi prin „reconcilierea cu istoria noastră, fără politică”, va
declanşa un val de proteste. Astfel, s-a tulburat viaţa liniştită a oraşului
Gyömrő.
Piaţa Centrală (numită până nu demult Piaţa Libertăţii) a
purtat, într-adevăr, înainte de război (1937-1945), numele lui Horthy, dar nu
este un argument pentru schimbarea denumirii pieţei, susţin protestatarii, care
consideră inacceptabil faptul că în primăvara anului trecut Consiliul Local ar
fi luat o „decizie pucistă”, fără consultarea locuitorilor. De menţionat că în Piaţa
Centrală se află sediul Primăriei, o şcoală şi Centrul Cultural Orăşenesc. În
principiu, nu poate fi vorba de presiuni politice exercitate asupra Consiliului Local.
Iniţiativa privind redenumirea Pietei Centrale a oraşului cu numele de
"Horthy" a fost rezultatul propunerii unuia dintre membrii mişcării
de extremă-dreapta „Jobbik”, iar iniţiativa a fost votată aproape în
unanimitate – cu o singură reţinere – de toţi reprezentanţii Consiliului Local.
Abia după adoptarea deciziei, puterea locală a încercat să-i
convingă pe locuitorii oraşului în privinţa redenumirii acestui spaţiu public.
La invitaţia Consiliului Local, a sosit la Gyömrő istoricul Ignác Romsics,
pentru a-l prezenta pe Horthy şi epoca sa „într-o imagine reală”, şi nu în
„stereotipuri”. Romsics s-a conformat dorinţelor autorităţilor, însă discursul
său a fost - din punctul de vedere al Consiliului Local - deplorabil. Dacă
cineva a avut vreo îndoială până atunci, după ascultarea discursului
academicianului s-a convins din nou că Miklós Hrothy este nedemn de respectul
posterităţii, el fiind responsabil pentru întroducerea legii
împotriva evreilor şi a altor legi care îi privau pe evrei de drepturi, de
internările evreilor în ghetouri şi de trimiterea la moarte a evreilor din
zonele rurale. Horthy a fost cel care a dus Ungaria în războiul purtat
împotriva Uniunii Sovietice, fără nicio presiune externă. În primăvara anului
1944, în momentul intrării trupelor germane, Horthy a „predat” puterea – şi nu
a „renunţat” la aceasta – în mâinile lui Ferenc Szálasi. În timpul vizitei
academicianului Ignác Romsics, mai multe sute de protestatari au demonstrat
împotriva cultului personalităţii lui Horthy.
După prelegere rostită de Ignác Romsics, demonstranţii au
organizat ad-hoc o adunare, la care au cerut explicaţii de la viceprimar, cu
privire la atitudinea Consiliului Local. Locuitorii revoltaţi ai oraşului
Gyömrő au promis chiar atunci că vor organiza un referendum, dacă Consiliul
Local îşi va menţine decizia privind denumirea Pieţei Centrale. Reprezentanţi
ai opiniei publice i-au invitat mai târziu şi pe istoricii László Karsai şi
Krisztina Ungváry, pentru a ţine o prelegere la Gyömrő, despre epoca-Horthy,
însă şi aceşti istorici au condamnat această perioadă. Între timp, Consiliul Local a găsit
o soluţie de compromis, potrivit căreia numai parcul situat în Piaţa Centrală
să fie denumit după numele lui Horthy, şi nu întreaga Piaţă Centrală.
Protestatarii nu s-au mulţumit doar cu atât şi insistă ca în oraşul lor,
Gyömrő, să nu fie denumit absolut nimic după numele lui Miklós Horthy.
Consiliul Local a încercat să-i convingă pe locuitorii
oraşului să renunţe la organizarea referendumului, care ar necesita aproximativ
4-5 milioane de forinţi, fapt considerat o mare risipă de bani. Asociaţia
pentru mediu, tineret şi protecţia copilului (KIGYE) nu a renunţat, şi, cu
sprijinul partidelor de stânga – Partidul Socialist Ungar şi Coaliţia
Democratică –, a demarat acţiunea de strângere de semnături necesare pentru
organizarea acestui referendum, reuşind, cu suprindere, să strângă semnăturile
neccesare în numai două săptămâni, faţă de cele 30 de zile prevăzute de lege.
„Pe străzile în care am fost eu, 70%-80% dintre locuitori au semnat iniţiativa.
Ceilalţi – după câte am observat – s-au temut că vor avea necazuri, dacă
semnează această listă cu numele şi adresa lor de domiciliu, foarte puţini
dintre locuitori nefiind de acord cu această iniţiativă”, a declarat
János Hallama, unul din reprezentanţii KIGYE.
Întrebarea din chestionar sună astfel: „Sunteţi de acord ca
spaţiile publice din Gyömrő să nu fie denumite după numele fostului guvernator
al Ungariei, personalitate istorică mult controversată?” La Gyömrő a avut loc, recent, şi o dezbatere, la care
viceprimarul Attila Mezey nu a mai vrut să rişte şi a venit împreună cu
istoricul de dreapta, Ernő Raffay. Despre istoric se ştia că îl condamnă mult
mai puţin pe Horthy, decât colegii săi: László Karsai, Ignác Romsics şi
Krisztina Ungváry. Dar şi aşa, invitarea lui Raffay a ieşit prost, deoarece
unele afirmaţii ale istoricului au făcut mai mult rău, decât bine
Consiliului Local. De exemplu, moartea militarilor maghiari, trimişi la
„abator” în timpul celui de-al doilea război mondial a fost explicat de Raffay
prin „războiul sfânt” purtat împotriva comunismului. Ernő Raffay a susţinut că
problema evreilor a fost doar „un fragment” din epoca-Horthy. El şi-a înscris
un autogol în toată regula prin faptul că i-a clasificat pe colegii săi,
invitaţii anteriori ai Consiliului Local, drept istorici cu rădăcini marxiste.
Drept replică, László Karsai a scos o scrisoare, datată în 1984, la
Szeged, în care Raffay îl acuză „cu răspândirea unor materiale explicit
anticomuniste şi antisovietice” şi în care îl ameninţă cu denunţarea sa la
miliţie.
De menţionat că, referendumul din 6 ianuarie 2013 va fi validat numai dacă 50%
plus unu dintre alegători se prezintă la urne.
Conform unui articol prezentat de Hot News, reabilitarea lui Horthy în Ungaria
depaşeşte graniţele acestui oras: la Kereki (250 km sud-vest de Budapesta), a
fost ridicată o statuie din lemn în mărime naturală, iar la Debrecen (230 km
est de capitală) o placă de marmură în onoarea sa a fost amplasată pe zidul
unei şcolii, de unde fusese înlaturată în 1947.
La începutul lui mai, doi deputaţi ai Fidesz - partidul
conservator al premierului Viktor Orbán - au participat la un bal organizat
pentru strângerea de fonduri necesare ridicării unei statui a lui Miklós Horthy
la Budapesta.
Opoziţia şi presa de stânga acuză guvernul că ar curta
alegătorii Jobbik, în vederea alegerilor legislative care vor avea loc peste
doi ani.