Potrivit site-ului barikad.hu.,
în data de 1 septembrie, în faţa Ambasadei României la Budapesta au protestat
aproximativ 300 de persoane împotriva renaţionalizării unităţilor şcolare din
Transilvania susţinute de bisericile istorice maghiare. Demonstranţii au
solicitat, de asemenea, libertate şi autonomie teritorială pentru Ţinutul
Secuiesc.
Concomitent cu acţiunea de
protest de la Budapesta a avut loc o demonstraţie la Sfântu Gheorghe şi în alte
oraşe locuite de maghiari, sub genericul „Ziua Dreptăţii” împotriva
renaţionalizării abuzive a Colegiului Secuiesc Mikó.
La tribuna ridicată în apropierea
reprezentanţei externe a României, preşedintele Asociaţiei pentru Ţinutul
Secuiesc, Árpád György-Mózes, a subliniat: „În ultimii 19 ani Guvernul român a
ignorat avertismentele lansate de instituţiile europene pentru respectarea
drepturilor minorităţilor naţionale. De asemenea, după aderarea României la UE,
s-a sistat procesul de retrocedare a unităţilor şcolare bisericilor maghiare”.
Árpád György-Mózes a amintit, totodată, că în perioada comunistă statul român a
confiscat în total opt mii de imobile, aflate în proprietatea bisericilor, din
care un număr de 2.140 de imobile au fost revendicate de bisericile istorice
maghiare, iar din acestea doar 500 de imobile au fost restituite de statul
român, însă consiliile locale şi judeţene au contestat această decizie.
La rândul său, preşedintele
Uniuni Transilvănene, Józsa Hévizi Bácsfai, a menţionat că tot mai puţini maghiari
sunt admişi în învăţământul superior din România, în primul rând Cluj-Napoca fiind
privată de învăţământul de limba maghiară. Józsa Hévizi Bácsfai şi-a exprimat
nemulţumirea şi din cauza desfiinţării, în mod sistematic, a învăţământului în
limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.
Referitor la cazul Colegiului Secuiesc Mikó a subliniat că acesta nu trebuie
abordat exclusiv ca o chestiune a Bisericii Reformate.
În acest context, în numele
Consiliului Naţional Secuiesc, (CNS) protestatarii mitingului de la Budapesta au
redactat o petiţie în care au solicitat partidelor maghiare şi actorilor vieţii
publice ca la fiecare patru ani să nu se folosească de autonomia teritorială a
Ţinutului Secuiesc ca temă de campanie electorală, ci să contribuie la
realiziarea acesteia. Protestatarii au adresat un apel şi Guverului român
pentru respectarea obligativităţii asumate în domeniul restituirii imobilelor
confiscate ilegal de la biserici şi de la respectivele comunităţi.
La demonstraţia de la Budapesta
petiţia citită a fost primită cu entuziasm, după care a fost înaintată, în
scris, ambasadorului român la Budapesta care – potrivit organizatorilor
mitingului – a refuzat să o primească. Protestatarii au decis că vor trimite
documentul şi Guvernului român şi liderilor tuturor instituţiilor maghiare ale
UE.
Printre demonstranţi s-a aflat şi
deputatul în Legislativul ungar, Tamás Gaudi-Nagy, care la întrebarea adresată
de barikad.hu a declarat că demonstraţia s-a desfăşurat într-o atmosferă
sorbră la care mai multe sute de participanţi au adoptat, prin exclamare,
memorandumul CNS prin care se solicită restituirea Colegiul Secuiesc Mikó ce
formează averea Biserici Reformate. De asemenea, trebuie în continuare
solicitată autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, se mai arată în petiţia CNS.
Tamás Gaudi-Nagy a mai precizat
că în România secuii sunt marginalizaţi sistematic, iar autorităţile române nu
vor să asigure condiţiile necesare pentru realizarea autonomiei celor şapte
sute de mii de secui. Potrivit deputatului, Guvernul ungar nu adoptă o poziţie
fermă pentru obţinerea autodeterminării maghiarilor, în pofida faptului că
legea fundamentală a Ungariei prevede susţinerea acestor năzuinţe. (1
septembrie 2012)