Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, acuză reprezentanţii UDMR că au
încercat să rezolve problema retrocedării unor bunuri bisericeşti "în
spatele culiselor", în baza unor înţelegeri politice, şi că demnitari ai
Uniunii au vândut apartamente aparţinând Colegiului Secuiesc Mikó, deşi acesta
era revendicat, informează Agenţia de Presă Mediafax, citată de pagina
online a ziarului România Liberă.
Preşedintele CNS, a amintit, într-o conferinţă de
presă, care a avut loc în data de 3 septembrie că România s-a angajat, în
momentul aderării la Consiliul Europei, în 1993, la retrocedarea bunurilor
bisericeşti, însă acest angajament internaţional a fost de multe ori
tergiversat, iar în unele cazuri s-a ajuns chiar la "situaţii
contrare". Izsák Balázs a subliniat că despre aceste "mijloace
nefolosite" ale dreptului internaţional de protecţie a minorităţilor nu
s-a spus nimic la demonstraţia de protest de la Sfântu Gheorghe, legată de
Colegiul Secuiesc Mikó. "După 1993, România îşi asumă obligativitatea să
răspundă acestei solicitări şi din această cauză începe procedura de
retrocedare a bunurilor bisericeşti. Timp de 19 ani de mai multe ori ar fi fost
nevoie să ne adresăm Consiliului Europei, pentru că această procedură a mers
foarte lent, s-au întâmplat nişte lucruri care nu trebuiau să se întâmple şi
care erau contrare acestei obligativităţi, dar noi nu am făcut uz de acest
drept internaţional de protecţie a minorităţilor. Din ce cauză? Explicaţia o
găsim într-o declaraţie făcută de Béla Markó în 1998: «Nu ne vom adresa
Consiliului Europei, nu ne vom plânge împotriva unui guvern din care facem şi
noi parte». Deci mijloacele dreptului internaţional de protecţie a
minorităţilor sunt nişte mijloace nefolosite, chiar interzise, motiv pentru
care nu s-a vorbit şi nu s-a spus niciun cuvânt nici la mitingul de protest de la
Sfântu Gheorghe, despre această obligativitate a României", a declarat
Izsák Balázs, adőugűnd: Demnitari ai Uniunii au vândut apartamente aparţinând
Colegiului Secuiesc Mikó, deşi acesta era revendicat şi în curs de retrocedare.
El i-a menţionat pe parlamentarii Álmos Albert - fost primar al municipiului
Sfântu Gheorghe şi Gergely Olosz, care la acel moment era directorul
întreprinderii de gestionare locativă din oraş, subliniind că nimeni nu a
vorbit de responsabilitatea acestor demnitari UDMR în cazul Colegiului Mikó. Mai
mult, el a susţinut că există şi alţi demnitari ai UDMR implicaţi în
"renaţionalizări", precum senatorul Dénes Seres. "În acea
perioadă (când s-au vândut apartamente aparţinând Colegiului Secuiesc Mikó -
n.r.) primarul oraşului Sfântu Gheorghe era Álmos Albert, actual senator UDMR,
iar directorul întreprinderii de gestionare locativă era Gergely Olosz, deputat
UDMR. Numele lor nu a fost rostit, de responsabilitatea lor nu s-a vorbit
niciodată. La Târgu Mureş, fostul primar, Imre Fodor a refuzat de fiecare dată,
categoric, să vândă pe baza Legii 112 imobile care au fost solicitate de
biserici. (...) Nu se întâmplă pentru prima oară când Colegiul Reformat din
Zalău, la iniţiativa senatorului UDMR Dénes Seres, a fost renaţionalizat, la
momentul respectiv un singur om, un singur personaj important al vieţii
publice, László Tőkés, a fost cel care a protestat faţă de renaţionalizare,
motiv pentru care a fost eliminat din UDMR, atunci a fost desfiinţată funcţia
de preşedinte de onoare", a afirmat liderul CNS, citat de sursa amintită.
După
cum se ştie, aproximativ 25.000 de maghiari au participat, pe 1 septembrie, la
Sfântu Gheorghe, la protestul „Ziua Dreptăţii”, organizat faţă de sentinţa în
cazul retrocedării Colegiului Secuiesc Mikó din municipiu, scopul acţiunii
fiind acela de a semnala că decizia instanţei ar putea fi un precedent
periculos. (13 septembrie 2012)