ȘTIRI FĂRĂ FRONTIERE: Autorităţile de la Bucureşti crează un precedent periculos

În ultima perioadă s-a înăsprit lupta împotriva corupţiei, mai mulţi lideri politici, fiind condamnaţi la închisoare cu executarea pedepsei. Cei în cauză vorbesc despre reglări de conturi, de influenţă politică exercitată asupra justiţiei, însă comunitatea internaţională nu a adoptat deocamdată nicio poziţie, nu a făcut un caz - Timosenko din nici unul dintre cazurile din România.

În zilele trecute justiţia română a comis o eroare capitală. Dacă instanţele de recurs nu vor remedia această eroare, prestigiul internaţional al României va putea fi serios ştirbit, care şi aşa este destul de zdruncinat din cauza conflictului dintre premier şi şeful statului.

În data de 29 iunie 2012, Judecătoria Buzău i-a condamnat la trei ani de închisoare cu executarea pedepsei pe cei trei membrii ai Comisiei speciale de restiturie a unor bunuri imobiliare naţionalizate, care a restituit Colegiul Secuiesc Mikó, situat în municipiul Sfântu Gheorghe, Eparhiei Reformate din Ardeal.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a trimis în judecată pe Attila-Gábor Markó, secretar de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice din Guvernul României, Tamás Marosan, reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice. Potrivit acuzaţiei, cei trei membri ai comisiei au restituit imobilul Eparhiei Reformate din Ardeal pe baza unor documente nevalabile. Astfel, Judecătoria Buzău a considerat actul de retrocedare nul, dispunând totodată şi scoaterea din evidenţa Cărţii Funciare a Eparhiei Reformate, ca proprietar al imobilului în care funcţionează Colegiul Secuiesc Mikó. Potrivit motivaţiei instanţei, prin aceste fapte, acuzaţii au prejudiciat Primăria Sfântu Gheorghe, însă Primăria a recunoscut de la bun început dreptul de proprietate al Bisericii asupra imobilului, dar nu a făcut recurs la decizia privind restituirea.

Această problemă a început cu ani în urmă când două familii de etnie maghiară au sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), deoarece înainte de schimbarea regimului ele ocupau în calitate de chiriaşi locuinţele naţionalizate, destinate profesorilor, aferente Colegiului Secuiesc Mikó, iar în anii 90 au cumpărat respectivele locuinţe. Procedura de restituire s-a referit şi la aceste locuinţe ale profesorilor, iar cele două familii au pus sub semnul îndoieli dreptul de proprietate a Bisericii asupra colegiului, deoarece acest imobil (care în prezent include două instituţii de învăţământ: Colegiul Secuiesc Mikó şi Liceul Teologic Reformat) au fost construite din donaţii, ceea ce nu aduce atingeri dreptului de proprietate, fiindcă acţiunea de donare a fost organizată de Biserică în vederea construirii colegiului.

În urma tergiversării procedurilor, cei în cauză au înţeles după un timp că acest caz, care la început părea că este o pură formalitate, acum ar putea să devină foarte serioasă. Organizaţiile maghiare se tem că procesul-Mikó poate crea un precedent periculos din punct de vedere al renaţionlizării unor imobile aparţinând Bisericii.

Acuzaţii au procedat astfel în baza unei ordonanţe de urgenţă guvernamentală care a stabilit imobilele care urmează să fie restituite. Ordonanţa de urgenţă a fost semnată în 2000 de Péter Eckstein-Kovács, în calitate de ministru responsabil pentru minorităţi. Juristul-politician a declarat cotidianului „Népszava” că decizia instanţei este absurdă, deoarece în acea vreme nu a existat o lege privind restutirea unor imobile, iar Guvernul român a fost încredinţat să retrocedeze, pe baza unei ordonanţe, unele imobile naţionalizate organizaţiilor minorităţilor naţionale şi bisericilor. Această comisie de restiture a procedat legal, respectând prevederile ordonanţei, iar din punct de vedere juridic nu e nimic de obiectat, a subliniat Péter Eckstein-Kovács. „În Transilvania a fost şi există şi acum un sistem al Cărţii Funciare şi se poate dovedi negru pe alb că imobilul a fost naţionalizat, preluat de către stat de la Biserică Reformată, la începutul anilor 50, iar acum a fost restituit proprietarului de drept. Sistemul judiciar în România se constituie în trei grade. Mai sunt două posibilităţi pentru a rectifica acest <<justis mord>>. Pentru mine este de neînţeles ceea ce s-a întâmplat, însă nu cred că este o idee bună - cu toate că ştiu bine că le cade bine celor trei acuzaţi - ca UDMR să facă din acestă problemă de justiţie o chestiune politică. Cred că actuala conjunctură românească nu ajută cu nimic în aceast caz. În sistemul juridic din România sunt unele lucruri absurde, dar această greşeală grosolană, comisă la Judecătoria Buzău, sunt convins că va fi revizută de instaneţele superioare. Nu-mi pot imagina ca această condamnare absurdă va rămâne aşa”, a declarat Péter Eckstein-Kovács.

Alte opinii despre acest caz:

Preşedintele UMDR, Hunor Kelemen: „Nu se cuvine ca un politician să comenteze hotărârile justiţiei. Însă, acest caz este o excepţie, deoarece aici nu a fost vorba de abuz în serviciu sau de corupţie. Cu toate că cei trei, Attila-Gábor Markó, Marosan Tamás şi Silviu Clim, nu au făcut altceva, decât să aplice prevederile legii, sunt condamnaţi la trei ani de închisoare cu executarea pedepsei”.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Árpád Antal: „Cei care au susţinut această decizie, de fapt testează reacţiile UDMR şi ale comunităţilor maghiare din Transilvania. Toată lumea trebuie să abordeze acest proces ca şi cum ar fi condamnată chiar ea însăşi (comunitatea maghiară) la trei ani de închisoare”.

Secretarul general al UDMR, László Borbély: „Acesta nu este un stat de drept, ci un stat de chirpici. Comunitatea maghiară trebuie să îşi ridice glasul pentru ca nimeni să nu ajungă în situaţia lui Attila Markó sau Zsolt Nagy. Împotriva acestuia din urmă se derulează o anchetă de patru ani din cauza unei jumătăţi de propoziţie rostită”.

Poziţia UDMR: „Decizia pronunţată de Judecătoria Buzău este una din cele mai mârşave atacuri lansate la adresa comunităţii maghiare din Transilvania. UDMR va depune tot efortul pentru ca procesul-Mikó să ajungă la cele mai înalte foruri internaţionale”. (www.nepszava.hu – 3 iulie 2012)

Reacţia Guvernului ungar (www.magyarhirlap – 3 iulie 2012) - Guvernul ungar şi-a exprimat nedumerirea faţă de sentinţa pronunţată în procesul-Mikó. Vicepremierul responsabil pentru politica naţională, Zsolt Semjén, secretarul adjunct responsabil pentru politica naţională, Zsuzsanna Répás, şi secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe, Zsolt Németh, au adoptat o poziţie comună, exprimându-se solidaritatea cu cei trei membrii ai Comisiei speciale de restituire a unor imobile naţionalizate, Attila-Gábor Markó, Marosan Tamás şi Silviu Clim, condamnaţi la închisoare cu executarea pedepsei. Oficialii ungari au mai subliniat că vor depune eforturi pentru ca procesul-Mikó să ajungă la cele mai importante foruri internaţionale.